Omilii

INVITAȚIE la HRAMUL EPARHIEI DE ORADEA

Cu binecuvântarea Preasfinției Sale Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, vă invităm să luați parte pe 5-6 decembrie a.c. la sărbătoarea hramului Catedralei Greco-Catolice din Oradea și al Eparhiei de Oradea, care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ierarh...

citește mai mult

Gânduri despre renunțările Maicii Domnului

Maria renunță. Renunță și moare. Drumul omului, de la prizonieratul față de egoul psihologic la Sinele liber în Spirit este schițat în viața Mariei, ca pârgă a creației noi, ca ipostaziere a Înțelepciunii create a lui Dumnezeu, ca regină a lumii finite. Mariei i se...

citește mai mult

Maria ca Mamă a Bisericii

Înțelegerea tot mai adâncă a Revelației de către Biserică, „adunarea” poporului lui Dumnezeu, a adus recent la suprafață un adevăr care în final a fost proclamat oficial de către un Papă, Paul al VI-lea: Maria este Mamă a Bisericii. Ca Mamă a lui Hristos, ne amintim,...

citește mai mult

Aparițiile Maicii Domnului

Perioada secolelor al XIX-lea și al XX-lea a fost supranumită de către unii teologi „Epoca Mariei”, întrucât acum au avut loc mai multe apariții decât în toată istoria. Nu putem ști cu exactitate de ce, dar caracterul excepțional al acestor vremuri – faptul că au fost...

citește mai mult

Regina Cerului și a Pământului

În Israelul și în întregul Orient antic, adevărata regină nu era soția, ci mama regelui. Ea purta coroană, ședea pe tron, de-a dreapta suveranului și era considerată a doua persoană ca importanță după acesta. Era numită Gebirah (ebr.), „Mare Doamnă”, „Regină”....

citește mai mult

Despre Paraclisul Maicii Domnului

Paraclisul Maicii Domnului este, alături de Acatist, principala rugăciune mariană din ritul bizantin. În greaca veche, Paráklisis înseamnă „cerere”, „implorare”, „rugăciune”, „chemare în ajutor”, dar și „mângâiere”. Plurivalența termenului de „paraclis” este...

citește mai mult

Neprihănita Zămislire (II)

Considerațiile anterioare pot servi ca uvertură pentru a explica dogma Neprihănitei Zămisliri, dar în fapt obiectul acesteia are o anterioritate ontologică și chiar conceptuală în raport cu reflecțiile asupra naturii umane căzute. Nu începi să înțelegi ce erau Isus și...

citește mai mult

Neprihănita Zămislire (I)

Într-o carte despre Maica Domnului, Adrienne von Speyr (1902-1967), autoarea mistică însoțită spiritual de către Hans Urs von Balthasar, scria: „Când o persoană întinată de păcatul originar se pune cu trupul și cu sufletul la dispoziția lui Dumnezeu, aceasta nu se...

citește mai mult

Maria, Co-Mântuitoare

A o numi pe Sfânta Fecioară Maria „Co-Mântuitoare” presupune, pentru unii, un anumit curaj teologic; pentru alții, pare o exagerare devoțională. Dar cu această titulatură suntem pe deplin în marele fluviu al Tradiției. Irineu din Lyon, ne amintim, este primul care...

citește mai mult

Noua Evă (II)

Simetriile perfecte nu îi sunt caracteristice unui Dumnezeu infinit. El este creativitate nelimitată, adâncire nesfârșită a fericirii, cânt mereu nou, surprizele uluitoare, repetate, ale Mirelui divin. Eva nu putea fi clonată, ci trebuia să fie depășită de cineva care...

citește mai mult

Noua Evă (I)

Deja din secolul al II-lea d. Hr., Maria este numită tot mai insistent „Noua Evă”. E o analogie asimetrică, al cărei al doilea termen, „Maria”, rupe echilibrul, descătușează regimul asemănărilor armonioase și deschide cercul strâmt către infinit, către mântuire. Dar...

citește mai mult

Prezența Maicii Domnului în istoria Bisericii

Voi prezenta în acest Post al Adormirii Maicii Domnului un ciclu de reflecții despre dogmele mariane ale Bisericii, ipostazele Mariei în istoria Tradiției și semnificațiile acestora pentru viața creștinilor din toate timpurile.  Către sfârșitul anului bisericesc...

citește mai mult

Cristos a Înviat!

Concluzia Este bine să știm că instituția este în slujirea carismei iubirii. Instituția se naște din iubire și este chemată să sporească în iubire, căci dacă nu, nu este instituție… Iar iubirea este veșnică. Nu se va sfârși… Fecioara Maria este modelul nostru pentru...

citește mai mult

La mormânt (In 20, 1)

.Despre credință și evanghelizare: Evanghelizarea se face cu Evanghelia, nu cu doctrina creștină, căci nu suntem botezați în doctrina creștină. Tot complexul de idei dogmatice s-a născut după. Dar cine crede în idei este idiot, pentru că ideile nu sunt realitatea. Noi...

citește mai mult

Cel împuns… (In 19, 28)

În Evanghelia după Ioan, în fiecare cuvânt răsună toate cuvintele rostite anterior, în special în partea finală, ca o muzică… Evanghelia după Ioan se cântă în sens invers, de la sfârșit la început, căci Ioan deja privește de la început crucea ca fiind slavă, și-i...

citește mai mult

Crucea și Maica (In 19,16-27)

.După ceremonia urcării pe tron (încoronare), avem judecata Sa asupra dușmanilor… Acesta este centrul întregii istorii universale, ca ea să se sfârșească în acest ceas, ceas în care Dumnezeu a creat lumea nouă; e ceasul revelației slavei, că Dumnezeu a creat lumea în...

citește mai mult

Procesul lui Isus (In 18,11-27)

Procesul lui Isus (In 18,11-27) Evanghelia după Ioan nu are de a face cu exorcismele. Adevăratul exorcism este judecata lumii, care începe în aceste versete. În Evanghelia după Ioan Isus nu este judecat, ci El este Cel care îi judecă pe arhierei, pe Ponțiu Pilat și pe...

citește mai mult

Să fie una (In 17, 1-26)

.V-ați dat seama cât de mult spațiu ocupă Ultima cină în Evanghelia după Ioan: de la cap. 13 la cap. 18, iar apoi începe Pătimirea. De ce? Pentru că întreaga Evanghelie nu vrea să facă nimic altceva decât să explice Euharistia, cu care ne hrănim și prin care trăim,...

citește mai mult