Peste 2100 de orădeni au vizitat cele trei expoziții propuse de Episcopia Greco-catolică de Oradea la Noaptea muzeelor 2019, pe 18/19 mai a.c.. Manifestațiile au cuprins două expoziții inedite, prezentate publicului orădean în premieră – „Portrete ale episcopilor martiri greco-catolici” în Catedrala „Sfântul Nicoale” din Oradea, „Remember- Incendiul de la Palatul Episcopal din 25 august 2018” la Sediul Episcopiei greco-catolice – și expoziția deschisă încă publicului „Episcop martir Valeriu Traian Frențiu”, în Cripta Catedralei „Sf. Nicolae”.

Expoziția „Remember – Incendiul de la Palatul Episcopal din 25 august 2018”, reprezentând obiecte, fragmente de stucaturi, vitralii, mici obiecte de mobilier, uși, afectate de incendiul din 25 august 2018, dar și fotografii și filme, din acea cumplită noapte, a fost inaugurată sâmbătă, 18 mai a.c., de la ora 19.00, cu un vernisaj, la care au luat parte, alături de reprezentații Episcopiei Greco-Catolice, domnul Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor și o delegație internațională formată din Maurizio Paserotti, consulul onorific al României în Trento, Mauro Leveghi, președintele Trento Film Festival, unul dintre cele mai antici festivaluri cinematorgrafice din lume și Ottavio Bazzanella, președintele corului trentin „La Vale” (Italia).

„Imagini vii, care provoacă încă tristețe, dar este o tristețe din care se naște speranța”, a subliniat în cuvântul său, domnul Chiriac, subliniind că „această expoziție arată dorința tuturor de a se renaște acest simbol al Bisericii Greco-Catolice, al orașului Oradea, al lumii românești. Trebuie să luptăm, să mergem înainte ca să ajungem împreună la capăt de drum. Vom ajunge acolo poate mai repede decât s-ar fi sperat. Din durere, dintr-o dramă a existenței noastre, din propria cenușă, acest Palat va renaște! Dincolo de ceea ce s-a întâmplat, de aceste mărturii expuse astăzi, care își vor găsi locul în Muzeul Greco-Catolic din Palatul Episcopal restaurat, monumentul în sine, Palatul, ca și spațiu de viață spirituală, va exista și va funcționa în folosul comunității, indiferent de cultul de apartenență sau etnie. După cum se știe deja, acest Palat, va deveni un Centru Cultural. Imaginile acestea, care sunt memorii din clipele acestui monument, trebuie să devină emblematice pentru acest spațiu fundamental pentru lumea românească”.

„În acea noapte de 25/26 august 2018, am plâns, a mărturisit consulul Paserotti. Am plâns pentru că noi am văzut acest Palat refăcându-se, cu porțile noi, interioarele care începeau a fi restaurate, înainte de incendiu. Când am văzut acele flăcări imense, ne-am gândit că întreg monumentul Bisericii Greco-Catolice va fi distrus. Ne-am gândit la PSS Virgil Bercea, pe care l-am cunoscut, fiind un prieten de suflet al trentinilor. Iar când am aflat că a fost salvată aproape toată structura, fără acoperiș, am răsuflat ușurați, simțind speranța de a vedea renăscând acest edificiu mangific  (…) Cu toții am rămas profund marcați, dar încrezători. Rămânem cu această speranță: că se va reface acest monument, pentru întreaga comunitate din Oradea”.

„Destinul Palatului, și al nostru, s-a schimbat odată cu acea noapte, de aceea am încercat ca prin ceea ce expunem să readucem, în formă brută, sau să prezentăm aceste lucruri ca și când acum le-am scoate de sub flăcări. Ceea ce nu am putut să reconstituim a fost puterea acelor flăcări, dogoarea lor, neputința noastră, rămânerea lor pe retină săptămâni întregi și, de asemenea, mirosul de ars care domnea în Palatul Episcopal după incendiu”, a spus doamna Rodica Indig, consilier cultural EGCO și curator al expoziției, împărtășind celor prezenți modul în care a fost realizată această inițiativă:

„Așezându-le, ne-am amintit că acestea sunt stucaturi care erau în Sala Congregației sau în Salonul Mare, bucăți de sticlă colorată care se găseau în vitraliul de la intrarea principală prin foaierul de marmură, dar și bucăți de uși care conțineau vitralii din holul mare. Surpriza este jilțul arhieresc. Interesant este că- toate au supraviețuit, în proporție mai mare sau mai mică. Noi nu am adus aici o grămadă de cenușă, ci am adus obiecte, fragmente care permit ca pe baza lor,să se reconstruiască detaliile și partea de arhitectură din Palat. Singura zonă în care am prelucrat ceva este cea a unei instalații, se numește «Reabilitare. Zid», cu cărămizi create din frânturi. De fapt, am încercam să gândim niște cărămizi în care am pus fragmente de obiecte din Palat. Acest zid, aceste cărămizi sunt contribuțiile noastre, ale tuturor, la reconstrucția Palatului, așa cum sunt ele, mai mari sau mai mici, mai ordonate sau nu. Au la baze istoria, temelia și trăinicia Palatului, dar și elemente de modernitate. Mai mult de atât, au transparență, au posibilitatea de a lăsa lumina să le înconjoare și să le pătrundă. Vorbim aici, simbolic,  de acea Lumină, divină, care ne călăuzește în tot ceea ce facem”.

Părintele vicar general Mihai Vătămănelu, în numele PSS Virgil Bercea, mulțumește tuturor celor care au luat parte la inițiativă și acelor care susțin, plini de speranță, refacerea Palatului Episcopal!