„Nimic nu este imposibil pentru cel care crede, speră şi iubeşte” (Sf. Rita)

22 Mai – sărbătoarea Sfintei Rita de Cascia, Sfânta tuturor posibilităţilor, a cazurilor pierdute, sărbătoarea trandafirilor. Pelerini din Oradea, Sântandrei, Marghita şi împrejurimi ne-am reunit în frumoasa biserică din Ghenetea, la invitaţia pr. paroh Gheorghe Cioară, pentru a ne bucura de roadele Sfintei Liturghii în prezenţa moaştelor Sf. Rita de Cascia, aduse din Cascia în 17 mai 2025. Dorinţa profundă a părintelui Gheorghe, împlinită prin bunăvoinţa, aprobarea şi medierea Preasfinţiei Sale, Virgil Bercea, de a avea aproape, aici, în biserică, aceste sfinte moaşte, este un prim miracol dăruit într-o parohie unde credincioşii sunt cu adevărat uniţi, plini de bunăvoire, indiferent de confesiune.

„Toţi suntem pelerini! Noi toţi am venit aici, ca pelerini…” a spus, în cuvântul de învăţătură, pr. vicar Antoniu Chifor, protopop de Marghita, la Evanghelia zilei (In. 14, 1-11). Felul în care sfinţia sa a făcut legătura între cuvintele Sfintei Scripturi şi împlinirea lor în viaţa Sfintei Rita a însemnat pentru fiecare dintre noi un moment de introspecţie, de meditare a felului în care Dumnezeu se manifestă în viaţa noastră privitor la inimă, cale şi încredere.

„SĂ NU SE TULBURE INIMA VOASTRĂ” Cu toţii am venit la relicvele Sfintei Rita cu nişte gânduri, suferinţe, bucurii, dificultăţi, poate cu o cruce, să le punem la picioarele sfintei cauzelor imposibile.

Pur şi simplu am venit! Pelerinul porneşte la drum. Isus ne cheamă, nu ne spune că nu vom avea încercări.

„NU LĂSAŢI ÎNTUNERICUL SĂ VĂ STĂPÂNEASCĂ INIMA.” Sfânta Rita nu a avut o viaţă uşoară. A cunoscut violenţa, durerea, pierderea, lacrimile, dar a rămas senină, cu încredere totală în Dumnezeu. El ne lasă, prin împrejurările vieţii, să ne convingem că viaţa noastră are un sens… Ce nelinişte am adus cu mine aici?

„CREDEŢI ÎN DUMNEZEU ŞI CREDEŢI ÎN MINE” Pelerinajul! Nu poţi controla nimic, nici drumul, nici timpul… Ne dorim să controlăm noi ce ţine de viaţa noastră: familia, sănătatea, serviciul… Nu avem răspuns la toate întrebările… Trebuie să ne golim de noi înşine. CREDINŢA! Să ne încredem în Dumnezeu şi când nu înţelegem ce doreşte de la noi. Nici Rita nu a înţeles întotdeauna, dar nu s-a îndepărtat de Dumnezeu.

„MĂ DUC SĂ VĂ PREGĂTESC UN LOC” Ce poate fi mai frumos din cele ce ne transmite Mântuitorul? Familia, problemele, dificultăţile… suntem cu Isus, în familia Lui, Isus fiindcă ne pregăteşte acel loc lângă El. Deci calea noastră este spre Cer. Când Toma îi spune: „Doamne, nu ştim unde te duci, cum să ştim Calea…”, Isus răspunde: „EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA!” Viaţa credinţei nu este un formalism. Avem o relaţie cu El. Sf. Rita aceasta a făcut, L-a urmat pe Cristos întreaga ei viaţă, pe calea de durere şi dăruire. A cerut fervent să împartă cu El, Cel Răstignit, durerea şi Dumnezeu i-a permis stigmatul, un singur ghimpe din coroana Lui, dar cât chin… Dumnezeu ne poate face părtaşi la viaţa Sa. Cu siguranţă, toţi avem rănile, stigmatele noastre… Am venit să Îl căutăm pe Dumnezeu prin Rita, fiindcă ea aceasta a făcut. L-a urmat pe Isus prin răbdare, iertare şi iubire. Concluzionând, pr. Antoniu Chifor ne-a îndemnat: fiindcă ştim că un drum fără Dumnezeu ne goleşte sufletul, să o rugăm pe Sf. Rita să mijlocească pentru noi ca Dumnezeu să ne mângâie în încercările noastre, să ne poarte cu El pe Cale.

Sărbătoarea Sfintei Rita, sărbătoarea trandafirilor! Dacă unul din miracolele ei a fost acela al trandafirului înflorit în plină iarnă pentru a fi dăruit… şi nouă ne-au fost dăruiţi minunaţi trandafiri de către părintele paroh, care, împreună cu pr. Vasile Todean, de la parohiile Izvoarele şi Poiana, co-ministrant, ne-au şi miruit. Minunatele pricesne cântate de pr. Todean şi de tinerii cantori, la care ne-am unit şi noi, pelerinii, prezenţa plină de firesc la altar a celor doi ministranţi, copiii părintelui Gheorghe, cuvintele sale de mulţumire, adevărată mărturie de har primit, ne-au emoţionat pe toţi: „Doresc să vă mulţumesc tuturor. Sfânta Liturghie a fost… Nu ştiu… Nu pot explica în cuvinte. Rar mi-a fost dat să trăiesc! Am trăit azi, aici, o minune în adevăratul sens al cuvântului. N-aş fi crezut că va exista atâta interes pentru parohia noastră. Vă mulţumesc că aţi venit la noi, ne-aţi onorat cu prezenţa. O mare bucurie!”

O mare bucurie a fost şi pentru noi, pelerinii. Am fost întâmpinaţi cu drag şi dăruiţi cu bunătăţi sufleteşti, cu iconiţe de la Cascia, cu delicii specifice locului, cu vorbe bune şi multe zâmbete şi îmbrăţişări.

Mulţumim familiei părintelui paroh Gheorghe Cioară pentru minunata primire, pr. vicar Antoniu Chifor pentru Sf. Liturghie cu predica inspirată, d-nei Florica Omilescu pentru organizarea pelerinajului, d-nei Mariana Ştef pentru tot programul spiritual din autocar şi MULŢUMIM LUI DUMNEZEU pentru tot darul acestei SĂRBĂTORI şi sperăm în împlinirea darurilor cerute Sfintei Rita.

Maria-Mirela Filimon