Ne readucem aminte astăzi că, la 28 iunie 1978, se muta la Domnul Episcopul Iuliu Hirțea, unul dintre marii mărturisitori ai credinței Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și unul dintre păstorii care au scris, prin propria viață, o pagină luminoasă din istoria Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Fidel lui Cristos și comuniunii cu Scaunul Apostolic, și-a purtat cu demnitate crucea persecuției comuniste, transformând suferința într-o autentică mărturie de credință.

Născut la 13 aprilie 1914, în localitatea Vintere, județul Bihor, Iuliu Hirțea a urmat școala primară în satul natal, apoi studiile liceale la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș. În anul 1931 a intrat la Academia de Teologie Greco-Catolică din Oradea, iar patru ani mai târziu a fost trimis la Roma pentru aprofundarea studiilor de teologie și filozofie, obținând titlul de doctor. La 9 mai 1937, în capela Colegiului „Pio Romeno”, a fost hirotonit preot de către Episcopul martir Valeriu Traian Frențiu.

Revenit în Eparhia de Oradea, datorită pregătirii și calităților sale, a fost numit, la 1 martie 1941, prim-secretar episcopal. În contextul persecuției împotriva Bisericii Greco-Catolice, a fost arestat în anul 1947, în urma unei conferințe susținute la Școala Normală din Oradea, fiind închis timp de 15 luni fără proces și fără condamnare. După eliberarea sa, în februarie 1949, a acceptat misiunea de episcop auxiliar al Eparhiei de Oradea.

La 28 iulie 1949, în cadrul unei ceremonii desfășurate în deplină clandestinitate la Nunțiatura Apostolică din București, a fost consacrat episcop de către nunțiul apostolic Patrick O’Hara, devenind episcop titular de Nebi și episcop auxiliar al Eparhiei de Oradea.

Persecuția nu a întârziat să se intensifice. La 8 decembrie 1952 a fost arestat din nou, iar după luni de anchete a fost condamnat la 12 ani de temniță grea. A îndurat aproape unsprezece ani de detenție în închisorile din Oradea, Târgu Ocna, Jilava, Pitești, Dej și Gherla, fiind eliberat în anul 1964. Chiar și în clandestinitate, și-a continuat neobosit misiunea pastorală, hirotonind numeroși preoți greco-catolici și contribuind la păstrarea vieții Bisericii în anii cei mai grei ai regimului comunist.

La 28 iunie 1978, Episcopul Iuliu Hirțea s-a mutat la Domnul, lăsând în urmă exemplul unui păstor care a ales fidelitatea față de Cristos în locul compromisului și a rămas statornic în slujirea Bisericii până la sfârșitul vieții.

După redobândirea Catedralei Greco-Catolice „Sfântul Nicolae” de către Episcopia Greco-Catolică de Oradea, osemintele sale au fost exhumate din Cimitirul Municipal, iar la 13 mai 2007, după celebrarea Sfintei Liturghii, au fost depuse în cripta de sub altarul catedralei, alături de ceilalți episcopi și canonici ai Eparhiei de Oradea, loc în care odihnește și astăzi, în semn de recunoștință pentru slujirea și jertfa sa.

Astăzi, când îi cinstim memoria, privim cu recunoștință spre moștenirea spirituală lăsată de Episcopul Iuliu Hirțea și de toți ierarhii mărturisitori ai Eparhiei de Oradea. Exemplul lor de credință, statornicie și dăruire continuă să inspire viața Bisericii și a credincioșilor de astăzi. În apropierea Jubileului celor 250 de ani de la întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, care va fi celebrat în anul 2027, comemorarea acestor păstori devine un prilej de a redescoperi rădăcinile unei Biserici zidite pe fidelitate față de Cristos, pe comuniunea cu Scaunul Apostolic și pe jertfa celor care au păstrat vie credința chiar și în vremurile cele mai întunecate ale istoriei.

„Lupta cea bună m-am luptat, alergarea am săvârșit, credința am păzit.” (2 Timotei 4,7)

Biroul de Presă EGCO