Papa Leon al XIV-lea a încheiat luni, la Metz, călătoria sa apostolică de patru zile în Franța, cu un amplu mesaj despre pace, dialog, demnitatea persoanei umane și viitorul Europei. În cadrul a două întâlniri desfășurate la Centrul de congrese „Robert Schuman”, Suveranul Pontif a condamnat folosirea religiei pentru legitimarea violenței, a denunțat degradarea relațiilor dintre oameni și state și a avertizat asupra riscului de a considera reînarmarea drept un răspuns suficient la amenințările actuale. Vizita la Metz a reprezentat ultima etapă a călătoriei apostolice în Franța, după Paris și Lourdes. Papa a fost primit la Centrul „Robert Schuman” de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de cardinalul Jean-Marc Aveline, președintele Conferinței Episcopale Franceze. La întâlniri au participat episcopi francezi și europeni, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, precum și prințul Albert al II-lea de Monaco și prințesa Charlène.

„A invoca numele lui Dumnezeu pentru a legitima violența este o profanare”

La întâlnirea inter-religioasă de la Metz, Leon al XIV-lea a pus în centrul discursului său responsabilitatea tradițiilor religioase pentru construirea păcii și apărarea vieții. Papa a subliniat că dialogul dintre religii nu presupune renunțarea la propria identitate, ci exprimarea acesteia cu adevăr și deschidere față de celălalt.

„A invoca numele lui Dumnezeu pentru a legitima violența ori asuprirea constituie o profanare a acestui nume”, a spus Suveranul Pontif, insistând că nimic din ceea ce înjosește demnitatea omului nu poate revendica o autentică inspirație divină.

Sfântul Părinte a afirmat că religiile au responsabilitatea de a contribui la „dezarmarea inimilor și a cuvintelor” și de a deveni spații de întâlnire, prietenie și reconciliere. Fecunditatea tradițiilor religioase se măsoară, potrivit papei, prin slujirea păcii și a fraternității, dar și prin capacitatea de a ocroti și sluji viața, mai ales atunci când aceasta este vulnerabilă.

„Măreția unei civilizații nu se măsoară după succesele ei materiale, ci după modul în care cuprinde, ocrotește și înalță persoana umană”, a afirmat Leon al XIV-lea.

Europa, o civilizație construită prin întâlnirea cu celălalt

În al doilea discurs, intitulat „La rădăcinile Europei, pentru pace și unitate”, papa a propus o reflecție asupra identității continentului pornind de la figura lui Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Leon al XIV-lea a prezentat Europa înainte de toate ca pe o realitate culturală și istorică, formată de-a lungul secolelor prin întâlnirea dintre popoare și culturi. Potrivit papei, continentul a progresat atunci când a reușit să transforme experiențele trecutului în forme noi și creative, alegând întâlnirea în locul izolării.

În această perspectivă, pontiful a amintit contribuția creștinismului și, în mod special, a monahismului benedictin la dezvoltarea civilizației europene. El a evocat rolul sfântului Benedict în educație, cultură, îngrijirea bolnavilor și a săracilor, dezvoltarea științelor, organizarea orașelor și consolidarea unei culturi a fraternității și comuniunii.

La Metz, papa a remarcat și moștenirea sfântului Chrodegang și răspândirea cântului gregorian în teritoriile carolingiene, văzând în această istorie una dintre expresiile contribuției creștine la formarea Europei.

Referința la rădăcinile creștine ale Europei, a precizat însă Leon al XIV-lea, nu trebuie să devină un criteriu confesional exclusiv. Ea poate contribui la redescoperirea rolului transcendenței și al persoanei umane în construcția civilizației europene.

Demnitatea persoanei, libertatea și democrația

Papa a invocat și articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede un dialog deschis, transparent și regulat între instituțiile europene și Biserici. În viziunea sa, laicitatea nu înseamnă excluderea religiilor din spațiul public, ci presupune respectarea autonomiei lor și promovarea libertății de organizare, exprimare și cult.

Leon al XIV-lea a pledat pentru redescoperirea valorilor care stau la baza coexistenței europene: demnitatea persoanei, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.

Într-o societate multiculturală, această redescoperire trebuie să fie însoțită de dialog și de capacitatea de a recunoaște diversitatea. Papa a subliniat, în același timp, necesitatea unui echilibru între drepturi și datorii și între drepturile individului și binele comun al societății.

Migrația: primirea trebuie să însemne și integrare

Un capitol important al discursului a fost dedicat migrației. Europa se află, în opinia papei, în fața unei noi etape a istoriei sale, marcată de sosirea unor oameni care fug de războaie și persecuții sau caută o viață mai bună departe de sărăcie.

Leon al XIV-lea a susținut necesitatea unor căi legale și sigure, a protejării victimelor, a combaterii traficanților și a unor politici reale de primire și integrare.

Pentru papă, însă, integrarea nu înseamnă doar acceptarea fizică a unei persoane într-o societate. A primi pe cineva înseamnă a-i oferi posibilitatea de a-și dezvolta talentele și capacitățile și, în același timp, de a intra în spiritul comunității care îl primește.

Această întâlnire dintre popoare și culturi, consideră Leon al XIV-lea, poate deveni o ocazie pentru Europa de a-și redescoperi propriile rădăcini și de a învăța să-l asculte pe celălalt.

„Un nou și inutil măcel” în Europa

O parte centrală a intervenției papei a fost dedicată războiului și situației internaționale. Evocându-l pe Robert Schuman și experiența Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, Leon al XIV-lea a amintit că pacea europeană s-a construit tocmai prin depășirea logicii confruntării și a revanșei.

Papa a denunțat faptul că războiul a revenit pe continent și a vorbit despre un „nou și inutil măcel”, care produce zi de zi victime civile.

În acest context, el a cerut un dialog răbdător, curaj în negocieri și disponibilitatea de a renunța la anumite poziții în favoarea binelui superior al păcii. Pentru Leon al XIV-lea, lecția lui Schuman rămâne actuală: o Europă organizată și solidară poate contribui decisiv la menținerea relațiilor pașnice.

Papa avertizează asupra „iluziilor reînarmării”

Leon al XIV-lea a făcut însă o distincție între căutarea realistă a păcii și un pacifism ingenuu. El a avertizat, în același timp, că Europa trebuie să se ferească de „iluzia reînarmării”.

Pontiful a pus sub semnul întrebării ideea că sporirea cheltuielilor militare și pregătirea pentru noi conflicte reprezintă în sine o strategie de pace. În schimb, el a cerut „eforturi creative” proporționale cu pericolele care amenință pacea mondială și a îndemnat statele să se întrebe dacă încearcă realmente să construiască pacea sau doar să limiteze efectele războaielor și să se pregătească pentru următorul conflict.

În viziunea papei, Europa inspirată de Schuman este continentul care preferă dialogul confruntării armate și care pune în comun resursele pentru ca războiul să devină nu doar de neimaginat, ci și imposibil din punct de vedere material.

Dreptul internațional, antidot împotriva dominației

Papa a insistat și asupra importanței dreptului internațional și a multilateralismului. Respectarea acordurilor și a cuvântului dat reprezintă, în perspectiva sa, condiții indispensabile pentru relații stabile între state.

„Astăzi, relațiile umane și dintre state sunt din ce în ce mai barbare. Valoarea cuvântului dat este disprețuită, iar unii se laudă mai degrabă cu minciuna și înșelăciunea”, a avertizat Leon al XIV-lea.

În același timp, el a afirmat că Europa are posibilitatea de a opri această spirală tocmai prin respectul față de celălalt. În ultimii optzeci de ani, continentul a demonstrat că opiniile, revendicările și interesele divergente pot fi gestionate prin întâlnire și negociere, nu prin ciocnire.

Dreptul internațional și multilateralismul, a mai spus papa, reprezintă un antidot împotriva voinței de dominație care se află la originea conflictelor.

„Europa nu se va face dintr-o dată”

În continuarea reflecției sale despre Schuman, Leon al XIV-lea a insistat asupra răbdării și a pașilor concreți. Europa nu se construiește prin soluții instantanee, ci prin realizări concrete care generează solidaritate.

Papa a avertizat împotriva pretenției moderne de a „avea totul și imediat” și a susținut că istoria Europei demonstrează valoarea timpului, a răbdării și a progresului realizat prin pași mici.

Această solidaritate concretă presupune, în viziunea sa, ca nimeni să nu se simtă abandonat sau uitat.

Apel către tineri: „Fiți constructori de comunități!”

În finalul discursului, papa Leon al XIV-lea s-a adresat în mod special tinerilor, pe care i-a descris drept cei chemați să construiască Europa de astăzi și de mâine.

El le-a cerut să aibă curajul de a construi pacea în propriile inimi, în familie, în școli și universități, în comunitățile locale și în întreaga Europă. Le-a cerut să nu se supună mentalității violenței și asupririi, să apere demnitatea fiecărei persoane, să nu se teamă să întemeieze familii și să aibă copii și să se implice în slujirea binelui comun, inclusiv prin participare politică.

„Fiți constructori de comunități!”, le-a spus papa, exprimându-și speranța că, împreună cu noile generații, Europa își va putea continua drumul și va putea inspira lumea.

Sfârșitul călătoriei în Franța și Sfânta Liturghie din Catedrala „Sfântul Ștefan” din Metz

După cele două întâlniri de la Centrul „Robert Schuman”, Papa Leon al XIV-lea a celebrat Sfânta Liturghie în catedrala „Sfântul Ștefan” din Metz, ultima celebrare publică a călătoriei sale în Franța. În omilia sa, Sfântul Părinte le-a vorbit celor prezenți despre imaginile biblice ale deșertului, grădinii și casei, folosite de profetul Isaia pentru a descrie lucrarea lui Dumnezeu: dreptatea, frumusețea și pacea. Deșertul amintește de simplitate și de esențial, grădina de frumusețea unei vieți care rodește, iar casa de pacea care se construiește prin colaborarea oamenilor. Pacea nu este doar un dar primit de la Dumnezeu, ci și o responsabilitate comună, care presupune efort, iubire, iertare și disponibilitatea de a merge împreună. Mesajul principal transmis de Pontiful Roman a fost ruperea lanțului răzbunării și al resentimentului. Întoarcerea celuilalt obraz, iertarea și generozitatea nu sunt semne de slăbiciune, ci modalități prin care răul poate fi învins fără a-l reproduce. Experiența istorică a regiunii Metz și Mosellei, marcată de conflicte, devine o mărturie că reconcilierea este posibilă atunci când oamenii aleg să se îngrijească unii de alții, să ofere încredere și să construiască împreună. Astfel, legea, dreptatea și pacea devin etape ale unei convertiri personale care se transformă într-o responsabilitate comunitară. Papa a prezentat Europa ca o construcție întemeiată, înainte de toate, pe valori spirituale și morale transmise de-a lungul secolelor: demnitatea persoanei, sacralitatea vieții, libertatea, familia, grija față de cei săraci și nevoiași, primirea străinului și respectul față de vârstnici. Catedrala din Metz și vitraliile sale devin simbolul acestei moșteniri: lumina nu distruge diferențele, ci le unește într-un mozaic armonios. 

Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea