Sfinte Antoane, fratele nostru mai mare, tu care stai în prezența lui Dumnezeu, mijlocește pentru fiecare harul de care are cea mai mare nevoie!

Eparhia de Oradea trăiește zile deosebite în viața comunității: relicvele Sfântului Anton de Padova au sosit în orașul de pe Criș, fiind găzduite la Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului”, în cadrul Anului Jubiliar franciscan 2026. Relicvele sunt expuse pe parcursul a trei zile, pentru a putea fi venerate de toți credincioșii. 

Vineri, 29 mai, începând cu ora 18:00, a avut loc primirea solemnă a relicvelor în prezența Frații Ordinului Minor Franciscan din Oradea și a numeroși credincioși care au dorit să se închine și să ceară mijlocirea sfântului cunoscut venerat de milioane de oameni în întreaga lume, indiferent de confesiune. A urmat celebrarea Sfintei Liturghii, de părintele Vicar General Mihai Vătămănelu (OFMConv.), împreună cu un sobor de preoți. 

În cuvântul său de învățătură, părintele Mihai a transmis credincioșilor prezenți o meditație profundă asupra vieții, puterii și mesajului celui pe care Biserica îl cinstește drept ocrotitor al celor aflați în nevoie.

Un sfânt născut din jertfă
Părintele Vicar General a evocat mai întâi biografia Sfântului Anton: s-a născut în anul 1195, la Lisabona, într-o familie nobilă, primind la botez numele Fernando. De tânăr, a ales calea smereniei, îmbrățișând viața monahală în cadrul Ordinului Augustinian. Destinul său spiritual a luat însă o întorsătură decisivă odată cu martiriul fraților franciscani, al căror curaj și credință l-au mișcat până în adâncul sufletului. Această jertfă supremă l-a determinat să treacă în rândurile Ordinului Franciscan, unde și-a găsit cu adevărat chemarea și unde a înflorit ca teolog, predicator și om al lui Dumnezeu.

Teologie și sfințenie — nedespărțite
 „Există riscul să știm multe despre Dumnezeu și totuși să-L iubim puțin. Există riscul să avem multă informație religioasă, dar puțină sfințenie.” – a mai spus părintele, subliniind că tocmai în această lumină trebuie înțeleasă figura Sfântului Anton: el nu separa niciodată teologia de sfințenie, știința de contemplație. Trăia ceea ce propovăduia, iar credința nu era pentru el o acumulare de cunoștințe, ci o relație vie și arzătoare cu Dumnezeu.

Și tocmai de aceea predicile sale aveau o putere extraordinară, fără egal în epocă. Contemporanii povestesc că, atunci când Anton predica, piețele deveneau neîncăpătoare. Oamenii urcau pe acoperișuri și în copaci doar pentru a-i auzi cuvintele. Comercianții își închideau prăvăliile, judecătorii suspendau procesele, călătorii se opreau din drumul lor — toți își lăsau treburile pentru a-l asculta. Nu era vorba despre o tehnică oratorică sau despre un talent înnăscut, ci despre o viață trăită în întregime pentru Dumnezeu, care vorbea prin el cu o autoritate pe care mulțimile o simțeau instinctiv.

„Nu vă opriți la mine. Mergeți spre Isus.”
În fața relicvelor — fragmente din massa corporis, adică din trupul însuși al sfântului, cu ale cărui mâini a binecuvântat și cu ale cărui buze a vestit Evanghelia —, Părintele Vicar General a adresat o chemare duioasă tuturor celor prezenți: „Poate că fiecare dintre noi a venit în această seară cu o durere ascunsă, pe care nu o poate spune nimănui. Cu o teamă, cu o rană sufletească, cu o rugăciune rostită în șoaptă sau cu o speranță aproape pierdută. Sfântul Anton vine să ne amintească faptul că Dumnezeu este aproape de noi.”

Părintele a subliniat că scopul acestei vizite nu este unul sentimental sau superficial: „Marea lecție franciscană nu este să rezolvăm o problemă materială — de astfel de probleme avem cu toții —, ci să-L regăsim pe Dumnezeu și să ne redescoperim pacea sufletului. Sfântul Francisc și Sfântul Anton nu au vrut niciodată să îi atragă pe oameni spre ei înșiși, ci întotdeauna spre Cristos.”

Răspunzând retoric întrebării pe care și-o puneau mulți dintre cei prezenți — „De ce a venit astăzi Sfântul Anton la Oradea?” —, părintele a oferit o cheie de lectură simplă și profundă în același timp: „Pentru că Biserica ne amintește că sfinții nu sunt personaje moarte ale trecutului. Ei sunt vii, sunt alături de noi și mijlocesc pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Cred că Sfântul Anton este alături de oameni și acum, din ceruri, așa cum a fost în viața sa aici pe pământ.”

Vizita relicvelor, tocmai în aceste zile premergătoare Rusaliilor, este un îndemn la redeschiderea inimilor: „Acesta este adevăratul sens al acestei vizite — ca inimile noastre să se redeschidă către Dumnezeu înainte de Rusalii și focul credinței să se aprindă din nou în noi.” Părintele Mihai Vătămănelu a încheiat cu gândul care rezumă întreaga spiritualitate franciscană, parcă rostit chiar de sfânt: „Nu vă opriți la mine. Mergeți spre Isus!”

La finalul celebrării, într-un moment de o caldă tandrețe, copiii prezenți la sanctuar au fost binecuvântați în mod special — un gest plin de semnificație, în spiritul sfântului care a iubit simplitatea și curăția sufletelor nevinovate.

Program complet al vizitei relicvelor — 29–31 mai 2026
Evenimentul continuă pe parcursul întregului weekend, cu un program bogat de rugăciune și celebrări liturgice. Sâmbătă, 30 mai, biserica va fi deschisă de la 7:00 la 20:00, programul incluzând Sfânta Liturghie cu devoțiune la Sfântul Anton (ora 8:00), Rugăciunea Coroanei Franciscane (ora 9:30), timp liber de vizită și rugăciune personală între orele 11:00 și 17:00, Sfântul Rozariu animat (ora 17:00) și o nouă Sfântă Liturghie cu devoțiune la Sfântul Anton (ora 18:00).

Duminică, 31 mai — Sfintele Rusalii —, vor fi celebrate patru Sfinte Liturghii, la orele 8:00, 10:00, 12:00 și 18:00, dintre care cea de la ora 10:00 va fi celebrată de PSS Virgil Bercea, episcop al Eparhiei de Oradea. Toate vor include devoțiune la Sfântul Anton și ungerea cu Sfântul Mir. Ziua se va încheia cu Adorație Euharistică, în care Sfântul Anton este invocat pentru a obține darurile Spiritului Sfânt.

Informații practice pentru pelerini
Pe toată durata evenimentului, 29–31 mai, biserica va fi deschisă zilnic între orele 7:00 și 20:00. Va fi disponibilă în permanență posibilitatea de spovadă, cu Împărtășanie la Sfintele Liturghii. Pe parcursul zilei vor răsuna cântece, rugăciuni și texte din viața Sfântului Anton.

În contextul Anului Jubiliar Franciscan, dedicat comemorării a 800 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Francisc de Assisi, pelerinii care vizitează Sanctuarul Eparhial și împlinesc condițiile stabilite de Biserică — spovadă sacramentală, Sfânta Împărtășanie, rugăciune după intențiile Sfântului Părinte și îndepărtarea de orice păcat — pot obține indulgența plenară. Astfel, venerarea relicvelor Sfântului Anton de Padova devine pentru pelerini nu doar un prilej de rugăciune și devoțiune, ci și o ocazie deosebită de reînnoire spirituală și de primire a harurilor jubiliare. 

Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului” îi așteaptă pe toți credincioșii cu îndemnul: „Binecuvântat este Dumnezeu întru sfinții săi!”.

Rugăciune către Sfântul Anton de Padova
Sfinte Antoane, prieten al lui Dumnezeu și vestitor neobosit al Evangheliei, privește cu bunătate spre noi și spre toate intențiile pe care le purtăm în inimă. Învață-ne să-L iubim pe Isus cu aceeași credință și dăruire cu care L-ai slujit tu, să căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și să găsim pacea în voința Sa.

Fii aproape de cei aflați în suferință, de cei care și-au pierdut speranța, de familiile încercate și de toți cei care caută lumina Adevărului. Ajută-ne să trăim cu inimă curată, în spirit de rugăciune, smerenie și iubire față de aproapele.

Mijlocește pentru noi înaintea lui Dumnezeu, pentru ca, prin lucrarea Spiritului Sfânt, credința noastră să se întărească, speranța să renască, iar iubirea să rodească în viața noastră. Amin.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi