Pe 17 septembrie a.c., în Catedrala arhiepiscopală majoră „Sf. Treime” din Blaj a fost sărbătorit Jubileul de o sută de ani de la venirea Părinților Augustinieni Asumpționiști în România, printr-o Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PSS Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Curiei Arhiepiscopiei Majore, urmată de un moment festiv în Catedrala Blajului. Din partea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, ca delegat al Preasfinției Sale Virgil Bercea, a participat pr. Antoniu Chifor, Vicar cu preoții, în semn de recunoștință pentru toată activitatea pe care Părinții Asumpționiști au desfășurat-o de-a lungul timpului în Eparhia de Oradea.
Potrivit documentării Centrului „Sfinții Petru și Pavel”, la Beiuș, ajungeau pe 16 septembrie 1924, doi părinţi Asumpţionişti, Juste Bonnet şi Irenee Merloz, care au fondat comunitatea de aici. Aceștia au fost cazaţi la Internatul „Pavelian”, fiind numiţi profesori de limba franceză la şcoala de băieţi şi de fete.
„În februarie 1925 au primit aprobarea canonică de a deschide case asumpţioniste. Comunitatea va fi completată de Părinţii Barral Alype (1894-1966) şi Wladimir Malfatti în vara aceluiaşi an. În anul 1926, Pr. Barral a inaugurat la Beiuș cursuri publice de limbă franceză pentru profesorii din diferite şcoli şi intelectualii din oraş. A fost ocazia punerii primelor pietre a unui apostolat pe plan ecumenic. La începutul lunii martie a fost inaugurat un Internat pentru 20 de copii, care doreau să se formeze și să devină preoţi. Această operă va dărui mulţi preoţi diecezei, dar şi câţiva Asumpţionişti.
În iunie 1926 a fost amenajat Noviciatul Părinţilor Asumpţionişti. Șase luni mai târziu, patru tineri au început prima etapă de formare (postulatul) sub conducerea pr. Bernardin de Menthon. Trei luni mai târziu, aceştia primeau haina religioasă de la episcopul Valeriu Traian Frenţiu.
Din luna iunie 1927, pr. Tibource Donche va dirija noviciatul. Primii tineri încep să vină şi de la Blaj din 1928. Axente şi Ariton pentru început. pr. Augustin Tremer va prelua noviciatul din 1932. De la Blaj sosesc în anii următori tinerii Aron, Berinde, Ilea, Roman, Zahan şi Ştef.
În 1939, pr. Augustin Tremer a trebuit să plece din cauza războiului, fiind chemat sub arme de patria mamă, Anglia. A fost înlocuit de pr. Maxance care se ocupa de Internat. În această perioadă, doi fraţi intră în Congregaţie: Ştefan Socaciu şi Gavril Muntean.
În 1941, Novicatul a fost transferat la Blaj. Pr. Leandru va prelua conducerea având doi novici, Boariu Vasile şi Teofil Pop. Din cauza frontului, Noviciatul a fost transferat din nou la Hârseni, novici fiind Augustin Fulviu şi Ambroziu Bodea. Din cauza lipsei de preoţi, maestrul de novici a fost şi paroh în sat. Când persecuţia comunistă a început, Noviciatul a fost închis şi părintele Leandre arestat.
La Beiuş s-a lansat şi o activitate editorială importantă. Pe data de 7 mai 1928, a apărut primul număr al revistei «Observatorul», revistă socială, culturală şi religioasă. Pr. Barral, profesor de literatura franceză, a început să traducă poeziile lui Eminescu şi să le publice. Revista a publicat de asemenea numere jubiliare despre Sfântul Augustin (1930), Sfânta Fecioră Maria (1931). Între timp, pr. Barral a obţinut de la Episcopie o tipografie pe care a instalat-o la Noviciat. În afara revistelor s-au imprimat aici diverse cărţi, broşuri, cărţi pentru ceremonii.
De mult timp s-a simţit nevoia unui Seminar Mic pentru Biserica Greco-Catolică. Seminarul şi-a deschis porţile în 1942,cu 18 elevi. Pr. Berinde a fost numit să coordoneze acest proiect, ajutat fiind de pr. Bernard Ştef şi fr. Ban Roman. Însă din cauza războiului, după un an de zile Seminarul Mic s-a închis.”
Până în vara anului 1947, la Beiuş – mai scriu Părinții Asumpționiști – a fost o activitate rodnică, cu un elan misionar care va fi stopat din nefericire de regimul comunist, prin închiderea tuturor activităţilor şi dispersarea Asumpţioniştilor.
„În afara apostolatului de trezire şi susţinere a vocaţiilor printre tineri, de editare, un apostolat important a fost făcut pentru formarea laicilor, prin: predici, reculegeri, direcţiunea spirituală, etc.
Din Seminarul „Cristos Rege” de la Beiuș au ieşit peste 30 de preoţi, dintre care 5 Asumpţionişti: printre ei se afla pr. Iuliu Hirțea, cel care va deveni succesorul episcopului orădean Valeriu Traian Frenţiu. Iar din Internatul „Pavelian” au mai fost hirotoniţi alţi 30 de preoţi. Dincolo de aceste cifre, este inestimabil efortul depus de Părinții AugustinieniAsumpționiști în România, de a-i ajuta pe cei care o doreau să se apropie de Dumnezeu.
Recunoscători pentru întreaga activitate în Eparhia noastră, ne rugăm pentru misiunea Părinților Asumpționiști în România, dorindu-le pe mai departe să trăiască bucuria și speranța Evangheliei alături de noi, prin „a arăta iubirea față de Cristos, față de Sfânta Fecioară Maria și față de Biserică” (Papa Francisc, iunie 2023)!
Biroul de Presă EGCO
