„A rămas mai liberă decât cei care au încercat să-i frângă aripile”  (PS Virgil Bercea)

În data de 16 iunie 2026, la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” a avut loc lansarea volumului „Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica”, apărut la Editura Polirom și semnat de Alin Mureșan și Clara Mareș. Organizat de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor și Centrul de Studii în Istorie Contemporană, evenimentul a reunit elevi și profesori de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Liceul „Don Orione” și Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu” și a seminariștilor de la Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinții Trei Ierarhi” din Oradea, alături de  numeroși iubitori ai istoriei recente, dornici să asculte mărturia uneia dintre ultimele supraviețuitoare ale detenției politice comuniste din România.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul, doamna Ancuța Florina Șchiop, directorul Bibliotecii Județene care a evidențiat valoarea unei cărți care contribuie la înțelegerea istoriei recente și la formarea unei conștiințe civice responsabile, exprimând convingerea că dialogul propus va lăsa în sufletele participanților „o urmă frumoasă – dragul de țară, dragul de cunoaștere și înțelegerea limpede a factorilor care influențează istoria noastră”. 

„Celor care vin de departe și de acasă, bun venit! Dragi oaspeți, pornind de la titlul unui subcapitol al volumului despre care vom discuta astăzi — din care aflăm că, la un moment dat, în istoria nu foarte îndepărtată, Oradea era „foarte rece” — astăzi vă propun să începem evenimentul nostru cu gândul că Oradea este foarte caldă, vă așteaptă și vă primește cu drag.

Astăzi avem bucuria ca, în Biblioteca Județeană, să discutăm despre o carte — o carte recent lansată pe piața de carte din țara noastră, mult așteptată, pe care mai ales generațiile tinere, cele active, cele în formare, dacă vor avea șansa să o întâlnească în parcursul lor, vor avea un drum mult îmbogățit. De ce spun asta? Pentru că este abordată o temă care clarifică, o temă care înalță, o temă care ne îndreptățește să avem opinii clare și corecte, o temă care ne definește ca cetățeni activi în comunitate și în societate. Așadar, Biblioteca Județeană, alături de Episcopiea Greco-Catolică de Oradea are încrederea că astăzi, împreună cu cei care vor lua cuvântul — domnul profesor Florin Ardelean și distinșii autori ai volumului — pornim un proces al cunoașterii pe care avem misiunea să îl împărtășim și cu cei cu care interacționăm: familiile noastre, colegii noștri, comunitatea noastră. De astăzi încolo va rămâne o urmă frumoasă — dragul de țară, dragul de cunoaștere și înțelegerea limpede a factorilor care influențează istoria noastră. Mulțumim tuturor invitaților noștri și mulțumim, distinși profesori și dragi elevi, că astăzi, într-un număr atât de frumos, ați ales să fiți parte a acestui eveniment.”

În cuvântul său, Preasfinția Sa Virgil Bercea, Episcopul greco-catolic de Oradea, s-a adresat în mod special tinerilor prezenți în sală, explicând de ce și-a dorit ca aceștia să participe la întâlnirea cu Nina Moica: „Am dorit în mod cu totul special ca voi, elevilor, care aveți această vârstă frumoasă – 16, 17, 18 ani – să vedeți o persoană căreia, exact la vârsta voastră, comuniștii au încercat să-i frângă aripile cu totul. Dânsa a făcut pușcărie și a rămas, în același timp, mai liberă decât cei care au crezut că îi vor frânge aripile.” Arătând spre invitata de onoare a evenimentului, ierarhul a adăugat: „Este foarte important să o vedem pe această stimată doamnă care a biruit – ea a învins pe cei care au încercat să-i frângă aripile și a știut să zboare prin viață.”

Alin Mureșan, coeditor al volumului, a vorbit despre importanța întâlnirii directe dintre generațiile tinere și martorii unei epoci pe care mulți o cunosc doar din manuale. „Am vrut, în primul rând, ca voi, cei tineri, să intrați în contact cu unul dintre ultimii supraviețuitori ai închisorilor comuniste. Mai sunt foarte puțini foști deținuți politici în viață”, a spus istoricul. Acesta a amintit că Nina Moica a fost arestată la numai cincisprezece ani și jumătate și condamnată la douăzeci de ani de închisoare, primindu-și majoratul în detenție. „Cred că putem învăța cu toții cum să trecem prin greutăți fără să ne lăsăm doborâți. Întotdeauna am învățat de la foștii deținuți politici să nu mă mai plâng de greutățile mele, pentru că sunt incomparabil mai mici”, a mărturisit acesta.

Profesorul Florin Ardelean a plasat volumul în contextul mai larg al literaturii memorialistice dedicate represiunii comuniste și al eforturilor de recuperare a adevărului istoric după 1989. Referindu-se la mărturia Ninei Moica, acesta a remarcat valoarea umană și literară a volumului: „Veți observa, dacă veți citi cartea, paradigma feminină a deținutului politic, un tablou remarcabil, foarte divers, cu doamne care nu-și uită, nici în condiții extreme, ascendența spirituală, bunele maniere și demnitatea.”

Momentul central al întâlnirii a fost intervenția Ninei Moica, care și-a rememorat cu emoție experiența detenției și procesul care avea să-i schimbe viața. „Arestarea a avut loc în 1959. Eram cam de vârsta voastră – terminasem clasa a noua. Noi, cel puțin șase sau șapte minori din lotul nostru, am fost condamnați cu pedepse foarte mari”, le-a spus tinerilor prezenți. Evocând procesul desfășurat în fața unei săli arhipline, aceasta a mărturisit: „Tribunalul era, de fapt, un mare teatru, pentru că toate condamnările se știau dinainte, stabilite de Partidul Comunist. Totul era bine organizat, totul se știa dinainte.” Cu o simplitate dezarmantă, și-a amintit și de singura pledoarie făcută în apărarea sa: „Avocatul care m-a reprezentat s-a ridicat și a spus doar: «Vă rog să țineți cont că este minoră». Aceasta a fost toată apărarea.”

La finalul evenimentului, Preasfințitul Virgil Bercea i-a oferit doamnei Nina Moica, titlul „Fericitul Episcop Valeriu Traian Frențiu” în semn de prețuire și apreciere, urmând ca participanții să primească semnătura autorului pe volumele achiziționate.

Născută la Ploiești în anul 1943,  unde părinţii săi, care locuiau în Reghin (judeţul Mureş), se refugiaseră în timpul celui de-al doilea război mondial, Niculina „Nina” Moica a fost arestată la vârsta de 15 ani și jumătate pentru apartenența la organizația anticomunistă „Uniunea Tineretului Liber din România” și condamnată la douăzeci de ani de închisoare. A fost deținută între 1959 și 1964 în penitenciarele de la Târgu Mureș, Jilava, Botoșani, Arad și Oradea, unde a rămas până la eliberarea din 23 iunie 1964.

Volumul „Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica” reunește un amplu interviu biografic și un studiu istoric dedicat grupului din care aceasta a făcut parte, oferind o mărturie impresionantă despre experiența închisorii politice la o vârstă fragedă și despre puterea de a păstra demnitatea în cele mai grele încercări. Distinsă cu Premiul „Monica Lovinescu” (2025) și Premiul „Justiția Memoriei” (2026), cartea reprezintă astăzi una dintre cele mai importante contribuții la recuperarea memoriei represiunii comuniste din România.  Astăzi, doamna Nina Moica este președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

Întâlnirea de la Oradea a fost mai mult decât o lansare de carte. A fost o lecție vie de istorie, o întâlnire între generații și o mărturie despre libertatea interioară pe care nici zidurile unei închisori și nici un regim totalitar nu au reușit să o învingă.

Reamintim că în perioada comunistă, în România au existat 74 de închisori – cele mai cunoscute sunt cele de la Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Râmnicu Sărat, Galați, Pitești, Brașov, Oradea, Craiova, Galați.

Între 118.000 și 600.000 de oameni au fost fost întemnițați în lagărele comuniste, potrivit Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Numărul exact al victimelor comunismului nu este cunoscut.

Istoricul Florin Mătrescu scrie în cartea sa „Holocaustul roşu”, bazată pe mai multe surse istorice, că numărul persoanelor care au suferit în regimul comunist depăşeşte 3 milioane, iar numărul celor uciși de comuniști este 891.500.¹

¹www.europalibera.org

Biroul de Presă EGCO