9 decembrie 1957, Habic, Mureș: se naște Virgil Bercea, fiul lui Simion Bercea și al Lucreției;
9 decembrie 1982: este hirotonit preot greco-catolic de către ÎPS Alexandru Todea. Ca şi preot a desfăşurat o activitate pastorală clandestină la Târgu-Mureş şi în zonă;
1977-1981: este student la Facultatea de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat la Stațiunea de Cercetări din Târgu-Mureş, unde a lucrat ca cercetător până în anul 1990;
1990-1992: urmează o specializare în Teologie Dogmatică la Universitatea Urbaniană la Roma, încheind cu Licenţa în teologie, „Bisericile particulare şi Biserica Universală în contextul Enciclicii Christi Fideles Laici”;
1992: este numit Vicar General la Blaj și profesor de Teologie Dogmatică la Academia Teologică din Blaj;
20 iulie 1994: Papa Ioan Paul al II-lea îl numește episcop titular de Pupiana și episcop-auxiliar al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia;
8 septembrie 1994, Blaj: este consacrat episcop auxiliar de către arhiepiscopul Lucian Mureșan, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, asistat de arhiepiscopul George Guțiu al Episcopiei de Cluj-Gherla și de episcopul Ioan Ploscaru al Episcopiei de Lugoj;
6 noiembrie 1996: Papa Ioan Paul al II-lea îl numește episcop coadjutor al Eparhiei de Oradea Mare;
din 1996: prezidează Comisia pentru Pastorația tineretului în cadrul CER;
8 iunie 1997, Oradea: devine episcop eparhial de Oradea;
din 1998: prezidează Comisia pentru laici, care include oficiul pentru Pastorația tineretului în cadrul CER;
8 mai 1999, București, cimitirul Bellu catolic:îl însoțește pe Sfântul părinte Papa Ioan Paul al II-lea la mormintele episcopilor martiri Iuliu Hossu, Vasile Aftenie și Ioan Bălan;
2003: Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma, primește titlul de Doctor în Teologie după susținerea lucrării „Il mistero che Unisce lo Spirito Santo alla Chiesa” [Misterul care unește Spiritul Sfânt de Biserică];
2003-2008: este președintele Comisiei pentru Cultură în cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din România (CER);
din 2007: este reprezentantul CER în cadrul Comisiei Conferinţelor Episcopale din Comunitatea Europeană (COMECE), având și un mandat de Vice-Președinte;
din 2008: participă la toate întâlnirile Comisiei mixte de dialog Ortodoxă-Greco-Catolică, comisie constituită pentru rezolvarea problemelor patrimoniale dintre cele două biserici;
2012-2015: este vice-președinte al COMECE, reprezentând episcopii catolici din România în cadrul Comunității Europeneîncă din anul 2005, mai întâi ca observator, iar din 2007 ca membru de drept;
2000-2013: este decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai;
În cei 25 de ani de episcopat a hirotonit 169 de preoti, a construit 51 de biserici, 11 capele, si 50 de case parohiale, a recuperat 44 de Biserici, inclusiv Palatul Episcopal Greco-Catolic și Catedrala „Sfântul Nicolae” din Oradea.
A sustinut financiar publicarea a sute de cărti. A ajutat cu burse de studiu zeci de studenti, clerici si laici. A susținut conferințe în țară și străinătate. A organizat întâlniri cu oamenii de cultură, jurnaliști, scriitori. A participat la Zilele Mondiale ale Tineretului Catolic. A participat la pelerinaje alături de credincioșii Eparhiei.
Premii și distincții
decembrie 2000 – este decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Comandor„pentru slujirea cu cinste, evlavie și dragoste de oameni a cuvântului lui Dumnezeu”;
februarie 2004 – este decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria G – Cultele, „în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii”;
decembrie 2005 – este ales „Omul Anului” de către Primăria Oradea în cadrul premiilor de excelență acordate „ca urmare a modului in care tânărul episcop greco-catolic a reprezentat Oradea la numeroasele întâlniri confesionale, pe care le-a avut în străinatate, de-a lungul anului 2005”.
Rodica Indig
Consilier cultural EGCO