Este acel vis de suflete înălțător, pentru a cărui împlinire au muncit părinții noștri de 18 veacuri, prin suferințele ce le-au îndurat, prin lacrămile ce le-au vărsat, prin luptele ce le-au purtat, ca și prin curățenia sângelui ce l-au păstrat, prin unitatea graiului ce l-au vorbit, prin bogăția tradițiilor și obiceiurilor ce le-au ținut adică prin întreaga și mult trudita ființa lor: sunt cuvintele episcopului Demetriu Radu, a cărui statuie va fi inaugurată sâmbătă, 20 aprilie a.c., ora 13.00, lângă Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, în cadrul unui eveniment special organizat de Primăria Oradea cu prilejul a 100 de ani de administrație românească în oraș. Este vorba de „Centenarul unui important eveniment care a trimis orașul nostru pe un alt curs al evoluției istorice: eliberarea cu ajutorul armatei române, în frunte cu Generalul Traian Moșoiu, de sub regimul bolșevic al lui Béla Kun, în ziua de Paști a anului 1919 și instaurarea administrației românești în Oradea și județul Bihor”, spun organizatorii. Pe 20 aprilie 1919, în numele comunității românești de la acea vreme, episcopii Roman Ciorogariu și Demetriu Radu au condus reprezentarea orașului, oraș care, după un secol își cinstește înaintașii dedicându-le câte un monument, amplasat, simbolic, în Piața Unirii din centrul Oradiei.
„Este bine-cunoscut rolul esențial pe care l-a avut Biserica Română Unită, în renașterea națională și culturală a poporului nostru, precum și în făurirea României Mari. Poate unii dintre dumneavoastră n-ați avut șansa de a afla multe amănunte în acest sens, dată fiind perioada ostilă a comunismului, când această Biserică nu doar că a fost aspru persecutată, ci era interzisă până și menționarea ei în public. Ea a dat însă naștere unor personalități deosebite precum Samuil Micu, Simeon Bărnuțiu, Gheorghe Pop de Băsești și mulți alții.
Demetriu Radu s-a născut pe 7 noiembrie 1862, în comuna Uifalăul Săsesc, azi Rădeşti, judeţul Alba. În 1885 obținea doctoratul în teologie și filosofie la celebra facultate a Congregației de Propaganda Fide din Roma. În același an, la 26 iulie, era hirotonit preot.
În anii 1897-1903, Demetriu Radu a păstorit Eparhia Greco-Catolică a Lugojului, iar din 1903 până în 1920 pe cea a Oradiei.
Încă înainte de instalarea sa în scaunul orădean, ce a avut loc la 16 august 1903, Demetriu Radu a dispus reconstruirea palatului episcopal, care se degradase, mai ales după devastarea sa, în 1892. Palatul a fost inaugurat și sfințit la 11 iunie 1905. Tot Preasfințitului Radu i se datorează reconstrucția, în 1907, a turnului Catedralei Sfântul Nicolae, căzut pradă flăcărilor, lucrările fiind executate pe cheltuiala episcopului.
În timpul păstoririi Episcopului Radu, au fost renovate clădirile Seminarului și Școlii Normale Unite din Oradea, ale mai multor școli din Beiuș, construindu-se și altele noi.
Preasfinţitul Radu şi-a asumat o grijă constantă pentru dezvoltarea şcolilor confesionale din Eparhia Oradiei, obiectivul astfel urmărit fiind, însăşi păstrarea şi dezvoltarea limbii române şi deci păstrarea fiinţei naţionale a poporului nostru.
În luna octombrie 1918, când comitetul executiv al Partidului Național Român a fost convocat la Oradea și a redactat memorabila Declarație de Independență a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, pe care Alexandru Vaida Voevod a citit-o în Parlamentul din Budapesta la 15 octombrie, câțiva dintre membrii comitetului, după cum relatează canonicul Iacob Radu, au fost oaspeții episcopului și s-au consultat cu el asupra textului hotărârii.
La 1 Decembrie 1918, alături de Gheorghe Pop de Băsești și de Ioan Papp, episcopul ortodox al Aradului, Preasfințitul Radu a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia, care a hotărât Unirea Transilvaniei cu România.
După cum știm, eliberarea Oradiei de către Armata Română a avut loc la 20 aprilie 1919. După mai bine de o lună, orașul nostru a fost vizitat de Maiestățile lor Regele Ferdinand și Regina Maria. De la gară, aceștia au mers la Biserica Ortodoxă cu Lună, apoi la Catedrala Greco-Catolică, unde episcopul Demetriu Radu i-a binecuvântat și a ținut o slujbă de Te Deum. De la Catedrală, cuplul regal s-a deplasat la Palatul episcopal greco-catolic unde, după un scurt popas, au avut loc recepțiile autorităților bisericești, civile, militare și a diferitelor societăți, așa încât toți intelectualii români au avut fericirea să-i vadă de aproape pe Maiestățile Lor. Atunci s-a văzut cu adevărat cât de inspirat a fost gândul ierarhului orădean de a ridica acel edificiu, cu toate că anterior i s-au adus multe critici pentru inițiativă.
Dintre ierarhii greco-catolici români, Demetriu Radu a fost prima victimă a terorii comuniste, murind în atentatul din Senatul României, la 8 decembrie 1920.
Concluziile le puteți trasa singuri, însă nu înainte de a reda gândurile marelui român care a fost episcopul Demetriu Radu, rostite după împlinirea idealului nostru național: Este acel vis de suflete înălțător, pentru a cărui împlinire au muncit părinții noștri de 18 veacuri, prin suferințele ce le-au îndurat, prin lacrămile ce le-au vărsat, prin luptele ce le-au purtat, ca și prin curățenia sângelui ce l-au păstrat, prin unitatea graiului ce l-au vorbit, prin bogăția tradițiilor și obiceiurilor ce le-au ținut adică prin întreaga și mult trudita ființa lor.”
