„În urma cu 205 ani, la 6 august 1813, în Zau de Câmpie, se nastea Stefan Moldovan, carturar transilvanean, profesor la Blaj, protopop greco-catolic de Medias, ulterior profesor si vicar general al Episcopiei de Lugoj.

Stefan Moldovan a deprins stiinta de carte mai întâi de la bunicul sau, dascalul greco-catolic Moise Moldovan. Studiile gimnaziale le-a început la Cluj, pentru ca la 1 octombrie 1830, la o luna de la moartea episcopului Ioan Bob, sa fie transferat la Blaj, unde i-a avut drept profesori pe Simion Barnutiu si pe Timotei Cipariu. A fost coleg de studii cu George Barit.

Dupa terminarea studiilor superioare – în cei patru ani de teologie a obtinut de fiecare data calificativul maxim – a fost numit de episcopul Ioan Lemeni profesor de matematica la gimnaziul din Blaj, functie pe care a îndeplinit-o între anii 1837 si 1838. În 1838 a fost numit preot paroh în Câmpia Turzii si administrator protopopesc în Boian, judetul Cluj.

Între anii 1847-1857 a fost paroh si protopop în Medias. În anul 1852 a fost numit paroh si vicar în Hateg, canonic al noii dieceze a Lugojului, apoi vicar general al diecezei pâna la moarte.

Între 1848 si 1849 s-a numarat printre fruntasii revolutiei române din Transilvania, fiind numit comisar imperial de pacificare în Cetatea de Balta. Ca vicar la Hateg a lucrat pentru înfiintarea unei scoli pedagogice.

A avut preocupari istorice, copiind o serie de documente privitoare la români, pe care le-a publicat în Gazeta Transilvaniei, Foaie pentru minte, Sionul Românesc si mai ales Transilvania. S-a ocupat si de inventarierea vechilor tiparituri românesti din partile Hategului, întretinând în acest scop o corespondenta cu Timotei Cipariu.

A trecut la cele vesnice în 4 noiembrie 1900.

Sursa: Petru Magdau, Un manuscris al lui Stefan Moldovan, în: Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, XLVII (2008), pag. 523-553 (ro.wikipedia.org)