„Jurnalistii sunt îndemnati sa fie ”custozii stirilor” si sa promoveze un jurnalism de pace. Îndemnul vine de la papa Francisc si este adresat operatorilor mass-media prin mesajul sau la Ziua mondiala a comunicatiilor sociale 2018, mesaj pe care Biserica catolica îl publica anual în 24 ianuarie, comemorarea liturgica a Sfântului Francisc de Sales, patronul jurnalistilor. Mesajul papei are ca tema ”Adevarul va va face liberi (In 8,32). «Fake news» si jurnalismul de pace” si a fost publicat astazi de Sala de presa a Sfântului Scaun. Ziua mondiala a comunicatiilor sociale este marcata în Biserica catolica în duminica precedenta solemnitatii Rusaliilor, drept care anul acesta cade la 13 mai.

Este nevoie de un jurnalism care, subliniaza pontiful, trebuie ”sa nu arda stirile”, ci sa caute întotdeauna adevarul si sa fie mereu ”angajat în a indica solutii alternative la escaladarea galagiei si a violentei verbale”. Sfântul Parinte îndeamna operatorii din domeniul comunicarii sa se întoarca la fundamentul profesiei lor, mai mult, al ”misiunii lor” si sa fie ”custozii stirilor”. Într-un timp dominat de raspândirea rapida si neverificata a stirilor, tema mesajului din acest an este de o actualitate stringenta, cu toate ca, aminteste Sfântul Parinte, predecesorul sau, Fericitul Paul al VI-lea, a ales în ”îndepartatul” 1972 ca tema pentru Ziua mondiala a comunicatiilor sociale ”Informarea, în serviciul adevarului”.

Dezinformarea discrediteaza persoanele si alimenteaza conflictele
În prima parte a mesajului papa Francisc analizeaza fenomenul «fake news». Stirile false, remarca papa în mesaj, urmaresc sa ”însele si chiar sa manipuleze cititorul”. Uneori, difuzarea lor urmareste ”sa influenteze alegerile politice si sa favorizeze câstiguri economice”. În timpurile noastre, raspândirea lor ”poate conta pe o folosire instrumentalizata a platformelor de socializare” care fac sa devina ”virale” stirile false. Drama dezinformarii, avertizeaza papa Francisc, ”este discreditarea celuilalt, reprezentarea sa ca dusman”, ceea ce poate ajunge chiar la ”alimentarea conflictelor”. Acest fenomen îsi înfige deseori radacinile în ”setea de putere” care ”se misca din falsitate în falsitate pentru a ne fura libertatea inimii”.

«Fake news» se bazeaza pe ”logica sarpelui”: nu este niciodata fara urmari
Cu totii, se subliniaza în mesaj, sunt chemati sa contrasteze aceste falsitati si sa puna accentul pe ”initiative educative” care sa ajute la a nu divulga inconstient dezinformari, ci sa devina protagonisti ai dezvaluirii acestora. Pontiful face referinta aici la Cartea Facerii, observând ca la baza stirilor false se afla ”logica sarpelui” care, într-un anumit fel, a fost ”realizatorul primei «fake news»”. Ispititorul, afirma papa în mesajul sau, ”îsi asuma o aparenta credibila” si mizeaza ”pe seductia care îsi face drum în inima omului prin argumentari false si atragatoare”. Exact ca stirile false. Acest episod biblic arata ca ”nicio dezinformare nu este fara urmari. Dimpotriva, a avea încredere în ceea ce este fals produce consecinte nefaste” din moment ce chiar si ”o distorsionare aparent lejera a adevarului poate sa aiba efecte periculoase”.

Cautarea adevarului este cel mai radical antidot la virusul falsitatii
”Cine se minte pe sine si asculta propriile minciuni”, scrie papa Francisc citându-l pe Dostoievski, ”ajunge sa nu mai aiba puterea de a deosebi adevarul”. Si tocmai adevarul, subliniaza mesajul, este antidotul cel mai radical la ”virusul falsitatii”. Largind orizontul, papa evidentiaza ca ”eliberarea de falsitate si cautarea relatiei” sunt ”cele doua ingrediente care nu pot lipsi daca vrem ca gesturile si cuvintele noastre sa fie adevarate, autentice, demne de încredere”.

Jurnalistul, custodele adevarului, sa învinga logica de ”scoop”
Persoanele si nu strategiile, subliniaza papa Francisc, constituie cel mai bun ”antidot împotriva falsitatilor”. Persoane care, ”libere de lacomie, sunt gata sa asculte si, prin efortul unui dialog sincer, lasa adevarul sa iasa la suprafata”. Mesajul critica în mod deosebit ”logica de scoop”, aspiratia fireasca, de altfel, prin care orice mijloc de informare doreste sa aiba întâietate si exclusivitate în difuzarea unei stiri. Dar pontiful evidentiaza mai presus de toate responsabilitatea jurnalistilor în actul informarii. Jurnalistul, se spune în mesaj, este ”custodele stirii” si are îndatorirea ca, ”în iuresul stirilor si în vârtejul ”scoop-urilor”, sa-si aduca aminte ca în centrul stirii nu sunt rapiditatea difuzarii si impactul asupra audientei, ci persoanele”.

Un jurnalism de pace care sa genereze comuniune
Mesajul Sfântului Parinte se încheie cu un apel staruitor în favoarea unui ”jurnalism de pace”. Nu este vorba, avertizeaza pontiful, ”de un jurnalism mieros, care sa nege existenta problemelor grave”, ci de un jurnalism ”fara pretentii, ostil fata de falsitati, de sloganuri cu efect si de declaratii bombastice”. Este nevoie de un jurnalism care sa fie ”facut de persoane pentru persoane”, un jurnalism înteles ca ”slujire” care sa dea voce celor care nu au voce.

Mesajul papei la Ziua mondiala a comunicatiilor sociale 2018 se încheie cu o rugaciune inspirata din scrierile Sfântului Francisc din Assisi. ”Ajuta-ne sa recunoastem raul care se strecoara într-o comunicare ce nu creeaza comuniune”, este invocatia papei, iar acolo ”unde este senzationalism, fa-ne sa folosim sobrietatea” si ”unde este falsitate, fa-ne sa aducem adevarul”.

(rv – A. Gisotti – A. Danca)

Sursa: http://ro.radiovaticana.va