„El a fost liderul unuia dintre cele mai importante grupuri de partizani anticomunisti care a activat în România. Teodor Susman sn. a intrat în constiinta colectiva în anii ’20, când a militat pentru împroprietarirea motilor cu padurile si pasunile ce apartinusera pâna atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro-Ungar. Împreuna cu Amos Frâncu si protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunari ale motilor, iar în 1925 au mers în audienta la Regele Ferdinand I. Solutionat pozitiv, demersul l-a transformat pe Teodor Susman într-un personaj foarte popular, cu un mare prestigiu si autoritate în rândul motilor din regiunea Huedin, Câmpeni si Beius. „[Teodor Susman] a fost într adevar un om mare. I se zicea Tatal Muntilor si Tatal Motilor. Pentru ca numai Susman batrânul a câstigat drepturile motilor. A batut cu pumnul în masa Regelui pentru a capata drepturile motilor: sa exploateze padurile si sa aiba libertatea sa pasca marginile drumurilor când plecau cu carele prin tara pâna spre Dobrogea.” A detinut în numeroase rânduri (1922-1928, 1930-1934, 1939-1945) si functia de primar al comunei Rachitele, fara a fi membru în vreun partid politic.
În anii razboiului, dupa intrarea Huedinului în perimetrul de ocupatie maghiara, localitatile de munte au ramas izolate. Din pozitia de primar, Teodor Susman a avut un rol major în aprovizionarea cu cereale a locuitorilor din zona, peste munte, prin Câmpeni si Beius.Primar al satului Rachitele (în Muntii Apuseni) de trei ori, pentru mai mult de zece ani, înainte de 1945, Teodor Susman a devenit unul dintre cei mai cunoscuti rezistenti ca urmare a descoperirii osemintelor sale, la 23 iunie 2010, de catre CICC, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, dar si dupa cercetarile facute pe 5 si 6 iulie 2011, cu scopul de a gasi osemintele fiilor sai, care l-au urmat în lupta: Toader si Avisalon Susman. Sef respectat si recunoscut în Tara Motilor, Susman va intra rapid în colimatorul autoritatilor comuniste, apoi va fi destituit din functia de primar, la putina vreme dupa ajungerea comunistilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic si sustinând Partidul National Taranesc, va fi calomniat si acuzat pe nedrept de comunistii locali oportunisti si gelosi pe reusita lui personala. Dupa ce a încercat de mai multe ori, fara succes, prin mai multe scrisori, sa îsi dovedeasca inocenta si sa arate cât de perfizi erau acuzatorii, Susman se simte în pericol si decide sa fuga în munti. Acest lucru se va întâmpla în august 1948, iar Susman va fi însotit de cei trei fii ai sai: Toader (Teodor junior), Avisalon si Traian. La început, rezistenta lor se va limita la asigurarea supravietuirii, apoi va include reactia la teroarea impusa de comunisti asupra taranilor care îi ajutau. Vor ataca mai multe cooperative si societati de exploatare forestiera, fara sa faca vreodata uz de violenta contra muncitorilor sau cadrelor si încercând sa micsoreze consecintele pentru acestia din urma. Dupa trei ani de rezistenta în fruntea unui grup format din zece persoane, Teodor va fi împuscat în 1951. Doi dintre cei trei fii ai lui vor muri în 1958, într-o sura incendiata de Securitate. Întreaga familie Susman va avea un destin tragic, cu exceptia lui Traian, singurul care va supravietui dupa ani lungi de puscarie.
Teodor Susman (senior), zis „a Lipchii”, s-a nascut la 24 februarie 1894. Era greco-catolic, educat, inteligent si pasionat de vânatoare, „[de] statura mijlocie, robust, bine legat, [cu] gâtul scurt [si] privirea piezisa (din obicei priveste încordat) […] ochi negri caprui, sprâncene negre”. Familia sa era una dintre cele mai înstarite din zona Huedinului. În 1951 în documentele Militiei Teodor Susman era definit ca un mic „industrias si comerciant al lemnului”. Gospodaria era bine organizata si era formata dintr o casa impunatoare, un grajd, livada cu pomi fructiferi. Avea si doi angajati (slugi). Avea, de asemenea, doua gatere de taiat cherestea, un magazin satesc, 7-8 hectare de pamânt, doua vaci, doi boi, un cal si aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine.
Sursa: Tara Binsului
