Papa Leon al XIV-lea a inaugurat miercuri, 2 septembrie 2026, în cadrul Audienței Generale din Piața Sfântul Petru, un nou ciclu de cateheze dedicat Constituției pastorale Gaudium et spes a Conciliului Vatican II, invitând Biserica să nu rămână indiferentă în fața marilor contradicții ale lumii contemporane.

În fața celor aproximativ 20.000 de credincioși prezenți în Piața Sfântul Petru, Sfântul Părinte a pornit de la cuvintele care deschid documentul conciliar promulgat de Papa Paul al VI-lea la 7 decembrie 1965: „Bucuriile și speranțele, tristețile și neliniștile oamenilor de azi, mai ales ale săracilor și ale tuturor celor care suferă” sunt și bucuriile, speranțele, tristețile și neliniștile discipolilor lui Cristos.

Pentru Papa Leon al XIV-lea, această apropiere de viața concretă a oamenilor nu poate rămâne doar la nivelul unei declarații de principiu, ci presupune participare, responsabilitate și capacitatea de a asculta lumea cu inima.

„Este o împărtășire care ne cheamă să ieșim din orice pasivitate și indiferență în fața evenimentelor care se petrec, a istoriei și a vieții oamenilor, mai ales în fața schimbării rapide și profunde pe care o experimentăm astăzi”, a spus Pontiful.

Creștinul, a subliniat Papa, nu poate deveni un simplu spectator al suferinței celorlalți: „Nu este posibil să rămânem spectatori dezinteresați; trebuie, în schimb, să ascultăm cu inima, să ne lăsăm interpelați, să ne implicăm.”

Credincioșii sunt chemați în mod deosebit să fie aproape de cei apăsați de nedreptate, discriminare și violență și să poarte, împreună cu ei, povara dificultăților vieții. Numai prin împărtășire și angajare, a arătat Sfântul Părinte, pot fi găsite răspunsuri adevărate la provocările timpului prezent.

Pornind de la invitația Conciliului Vatican II de a „citi semnele timpurilor” în lumina Evangheliei, Papa Leon al XIV-lea a vorbit despre necesitatea unei permanente convertiri a Bisericii, pentru ca aceasta să nu urmărească ambiții lumești, ci să continue lucrarea lui Cristos: „a salva și nu a condamna, a sluji și nu a fi slujit”.

A fi aproape de cei săraci și vulnerabili nu reprezintă, a explicat Pontiful, doar o exigență morală. Reluând cuvintele Papei Francisc, acesta a amintit că „opțiunea pentru săraci este o categorie teologică înainte de a fi culturală, sociologică, politică sau filosofică” și că suntem chemați „să-L descoperim pe Cristos în ei”.

De aici izvorăște și o altă misiune a creștinului: aceea de a avea curajul de a privi lucid realitatea. „Împărtășirea creștină ne angajează să ne asumăm realitatea și, de asemenea, să demascăm contradicțiile care caracterizează viața personală și socială a lumii contemporane.”

Pontiful a enumerat câteva dintre aceste contradicții: progresul științific și tehnologic, care oferă posibilități extraordinare, dar de care beneficiază numai o parte a omenirii; creșterea bogăției în timp ce milioane de persoane continuă să sufere de foame și mizerie; preocuparea declarată pentru viitorul planetei, însoțită însă de incapacitatea de a renunța la consumul egoist.

Una dintre cele mai grave contradicții rămâne însă aceea de a crede că războiul poate conduce la pace. Sfântul Părinte a atras atenția asupra „iluziei că războiul ar fi o cale eficientă pentru construirea păcii”, într-o lume care vorbește tot mai mult despre pace, dar continuă să creadă în forța armelor.

Într-un timp marcat de „schimbări profunde” și de dezechilibre tot mai îngrijorătoare, misiunea Bisericii este, potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceea de a sluji omul, ascultând întrebările sale cele mai adânci și indicându-L pe Cristos drept „cheia, centrul și scopul întregii istorii umane”.

„Dragi frați și surori, bucuria și speranța – gaudium et spes – să fie trăsăturile distinctive ale unei Biserici care vestește și mărturisește Evanghelia, făcându-se aproape de femeile și bărbații timpului nostru”, a îndemnat Papa.

În salutul adresat pelerinilor polonezi, Papa Leon al XIV-lea a amintit și începutul noului an școlar, exprimându-și dorința ca participarea la orele de religie și la cateheză să îi ajute pe copii și tineri „să-și lărgească orizonturile, să aprofundeze cunoașterea lui Dumnezeu și a lumii” și să se pregătească pentru viața sacramentală și comunitară.

La finalul audienței generake, adresându-se credincioșilor de limbă italiană, Papa a evocat memoria Sfântului Grigore cel Mare, celebrat la 3 septembrie a.c., amintind că măreția acestuia s-a manifestat tocmai prin capacitatea de a fi păstor „în vremuri dificile pentru societate și pentru Biserică”.

O măreție, a subliniat Papa Leon al XIV-lea, care „își trăgea forța și vigoarea din credința vie în Cristos”!

Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea

Mihaela Caba-Madarasi