„”Pacea este un dar, o provocare si o angajare; noul nume al pacii este dezvoltarea”: a spus papa Francisc primind luni, 9 ianuarie 2017, în Sala Regia din Palatul Apostolic membrii Corpului Diplomatic pentru traditionalul schimb de urari la începutul noului an. Cuvântul de salut din partea diplomatilor a fost adresat Sfântului Parinte de decanului Corpului Diplomatic, ambasadorul Angolei, Armindo Fernandes do Espírito Santo Vieira. A fost prima audienta de acest gen si pentru noul ambasador al României pe lânga Sf. Scaun, Liviu-Petru Zapîrtan, care a fost primit în audienta de papa Francisc în 10 noiembrie 2016 pentru prezentarea scrisorilor de acreditare.

Daca acum o suta de ani, a remarcat papa Francisc în cuvântul sau, lumea se gasea în toiul primului conflict mondial, considerat de papa Benedict al XV-lea ”un macel inutil”, pentru multe tari ale lumii astazi pacea pare un ”bun scontat”, aproape un drept dobândit care nu mai merita multa atentie, dar pentru multe alte tari pacea este si astazi ”doar un miraj îndepartat”.
Papa Francisc: ”Milioane de persoane traiesc si astazi în centrul unor conflicte fara sens. Chiar si în locuri considerate cândva sigure, se simte un sentiment general de teama. Suntem deseori coplesiti de imagini de moarte, de durerea celor nevinovati care implora ajutor si mângâiere, de doliul celui care plânge o persoana draga din cauza urii si a violentei, de drama refugiatilor care scapa din fata razboiului sau a migrantilor care pier în mod tragic”.
Pornind de la aceasta realitate, papa a dedicat întâlnirea cu membrii Corpului Diplomatic securitatii si pacii pentru ca, a afirmat, ”în climatul de îngrijorare generala pentru prezent si de incertitudine si angoasa pentru viitor, (…) consider important sa adresez un cuvânt de speranta care sa arate si o perspectiva de parcurs”.
Pentru crestini, a spus mai departe Sfântul Parinte, ”pacea este un dar al Domnului, proclamata si cântata de îngeri la nasterea lui Cristos”; este ”un bun pozitiv, rodul ordinii întiparite în societatea umana de Dumnezeu si nu doar simpla absenta a razboiului”. De aceea, pacea ”nu se poate reduce la stabilirea unui echilibru între forte potrivnice”, ea cerând mai degraba angajarea persoanelor de buna vointa care aspira cu ardoare la o dreptate tot mai desavârsita”. În acest cadru, Pontiful si-a exprimat convingerea ca ”orice expresie religioasa este chemata sa promoveze pacea”. E adevarat ca nu au lipsit ”violentele cu motivatie religioasa”, dupa cum nu au lipsit nici numeroase opere cu inspiratie religioasa care contribuie, uneori chiar cu jertfa martirilor, la edificarea binelui comun, prin educatie si asistenta, mai ales în regiunile mai sarace si în zonele de conflict”.
”Din nefericire”, a continuat pontiful, ”suntem constienti de faptul ca si astazi experienta religioasa, în loc sa deschida spre ceilalti, poate fi folosita uneori ca pretext pentru închideri, marginalizari si violente. Ma refer în particular la terorismul de matrice fundamentalista, care a secerat anul trecut numeroase victime în lumea întreaga (…). Sunt gesturi lase, care de folosesc de copii pentru a ucide, precum în Nigeria; iau în vizor pe cei care se roaga, dupa cum s-a întâmplat în catedrala din Cairo, pe cei care calatoresc sau muncesc, ca la Bruxelles, pe cei care fac o plimbare pe strazile orasului, ca la Nisa si Berlin, sau pur si simplu, pe cei care sarbatoresc sosirea noului an, ca la Istanbul”.
Papa Francisc: ”Este vorba de o nebunie ucigasa care abuzeaza de numele lui Dumnezeu pentru a semana moarte, în încercarea de a-si impune vointa de dominare si putere. Fac apel la toate autoritatile religioase ca sa fie unite în a reitera cu tarie ca nu se poate ucide niciodata în numele lui Dumnezeu. Terorismul fundamentalist este rodul unei grave mizerii spirituale, la care este deseori legata si o considerabila saracie sociala. Acesta poate fi învins pe deplin numai prin contributia comuna a liderilor religiosi si politici. Celor dintâi le revine îndatorirea de a transmite acele valori religioase care nu admit contrapunere între frica de Dumnezeu si iubirea fata de aproapele. Celor din urma, le revine îndatorirea de a garanta în spatiul public dreptul la libertatea religioasa, recunoscând contributia pozitiva si constructiva pe care aceasta o exercita în edificarea societatii civile, unde nu pot fi percepute drept contradictorii apartenenta sociala, recunoscuta de principiul de cetatenie, si dimensiunea spirituala a vietii. Celor care guverneaza, le revine totodata responsabilitatea de a evita formarea acelor conditii care devin un teren fertil pentru raspândirea fundamentalismelor. Aceasta cere politici sociale adecvate pentru combaterea saraciei, care nu pot face abstractie de valorizarea sincera a familiei, ca loc privilegiat al maturizarii umane, si de importante investitii în domeniile educativ si cultural”.
Suveranul Pontif a subliniat mai departe ca ”autoritatea politica nu trebuie sa se multumeasca cu garantarea securitatii propriilor cetateni, un concept care poate fi restrâns cu usurinta la un simplu «trai linistit», dar este chemata sa devina o adevarata promotoare si operatoare de pace. Pacea este o «virtute activa», care cere angajarea si colaborarea fiecarei persoane si a întregului corp social în ansamblul sau”.
Papa Francisc: ”Dragi ambasadori, pacea este un dar, o provocare si o angajare. Un dar, pentru ca ea izvoraste din însasi inima lui Dumnezeu; o provocare, pentru ca este un bun care nu este niciodata scontat si mereu trebuie cucerit; o angajare, pentru ca cere lucrarea pasionata a fiecarei persoane de buna vointa în cautarea si edificarea ei. Nu exista pace adevarata decât pornind de la o viziune a omului care sa-i promoveze dezvoltarea integrala, tinând cont de demnitatea sa transcendenta, caci, dupa cum amintea Fericitul Paul al VI-lea, «dezvoltarea este noul nume al pacii»”.
În fine, papa Francisc a încheiat discursul sau adresat membrilor Corpului Diplomatic cu urarea ca între tari si popoare ”sa creasca ocaziile de a lucra împreuna si de a edifica pacea autentica. La rândul sau, Sfântul Scaun, si în particular, Secretariatul de Stat, va fi mereu disponibil sa colaboreze cu cei care se angajeaza sa puna capat conflictelor în curs de desfasurare si sa dea sprijin si speranta populatiilor care sufera”.

Sursa:http://ro.radiovaticana.va