„

„Laudati-l pe Domnul pentru ca este bun,

Pentru ca vesnica este milostivirea Lui” (Psalm 135,1)

Dragi frati si surori, Paste Fericit!
Isus Cristos, întruparea milostivirii lui Dumnezeu, din iubire a murit pe cruce si din iubire a înviat. De aceea, astazi proclamam: Isus este Domnul! Învierea Lui realizeaza pe deplin profetia Psalmului: milostivirea lui Dumnezeu este vesnica, iubirea Lui este pentru totdeauna, nu moare niciodata. Putem sa ne încredem pe deplin în El si îi multumim pentru ca pentru noi a coborât pâna în adâncul abisurilor. În fata vailor spirituale si morale ale omenirii, în fata golurilor care se deschid în inimi si care provoaca ura si moarte, numai o milostivire infinita ne poate aduce mântuirea. Numai Dumnezeu poate sa umple cu iubirea Sa aceste goluri, aceste abisuri, si sa ne faca sa nu ne cufundam ci sa continuam sa mergem împreuna spre Pamântul libertatii si al vietii.
Vestea frumoasa a Pastelui: Isus, cel rastignit, nu este aici, a înviat (cf Matei 28,5-6), ne ofera mângâietoarea certitudine ca abisul mortii a fost trecut si, odata cu acesta, au fost învinse doliul, plânsul si necazul (cf Apocalips 21,4). Domnul, care a îndurat abandonul discipolilor Sai, povara unei condamnari nedrepte si rusinea unei morti umilitoare, ne face acum partasi la viata Sa nemuritoare si ne daruieste privirea Sa de blândete si compasiune fata de cei flamânzi si însetati, de cei straini si cei aflati la închisoare, de cei marginalizati si eliminati, de victimele asupririi si ale violentei. Lumea este plina de persoane care sufera cu trupul si cu sufletul, în timp ce stirile zilnice sunt pline de cruzimea delictelor, care nu rareori se întâmpla între zidurile casei, si de conflicte armate pe scara larga, care supun întregi populatii la încercari de nedescris.
Cristos cel înviat sa arate cai de speranta pentru îndragita Sirie, tara sfâsiata de un lung conflict, cu tristul alai de distrugere, moarte, dispret fata de dreptul umanitar si decaderea convietuirii civice. Puterii lui Cristos cel înviat îi încredintam dialogurile curente, pentru ca prin bunavointa si colaborarea tuturor sa se culeaga roade de pace si sa se lanseze edificarea unei societati fraterne, care sa respecte demnitatea si drepturile oricarui cetatean. Mesajul de viata, care a rasunat prin glasul îngerului de lânga piatra de mormânt data la o parte, sa învinga împietrirea inimilor si sa promoveze o întâlnire rodnica între popoare si culturi în celelalte zone din bazinul Mediteranei si din Orientul Mijlociu, în special în Irak, Yemen si Libia.
Chipul omului nou, care straluceste pe chipul lui Cristos, sa încurajeze în Tara Sfânta convietuirea dintre israelieni si palestinieni, precum si disponibilitatea rabdatoare si efortul zilnic de a cauta edificarea bazelor unei paci juste si durabile prin negocieri directe si sincere. Stapânul vietii sa însoteasca si eforturile menite sa duca la o solutionare definitiva a razboiului în Ucraina, inspirând si sprijinind initiative de ajutor umanitar, printre care eliberarea persoanelor detinute.
Domnul Isus, Pacea noastra (Efeseni 2,14), care, înviind, a învins raul si pacatul, sa încurajeze în aceasta sarbatoare a Pastelui apropierea noastra fata de victimele terorismului, forma oarba si necrutatoare a violentei care nu înceteaza sa verse sânge nevinovat în diferite parti ale lumii, cum s-a întâmplat la recentele atentate din Belgia, Turcia, Nigeria, Ciad, Camerun si Coasta de Fildes si Irak. El sa îndrepte spre un sfârsit bun germenii de speranta si perspectivele de pace din Africa: ma gândesc în particular la Burundi, Mozambic, R. D. Congo si Sudanul de Sud, marcate de tensiuni politice si sociale.
Cu armele iubirii, Dumnezeu a învins egoismul si moartea; Fiul Sau, Isus, este la poarta milostivirii deschisa larg pentru toti oamenii. Mesajul Sau pascal sa se reverse tot mai mult asupra poporului venezuelan în conditiile grele în care se afla si asupra celor care au în mâinile lor destinul tarii, ca sa se poate lucra în vederea binelui comun, cautând spatii de dialog si colaborare cu toti. Pretutindeni sa fie încurajata cultura întâlnirii, dreptatea si respectul reciproc, singurele care pot sa garanteze bunastarea spirituala si materiala a cetatenilor.
Cristos cel înviat, veste de viata pentru întreaga omenire, se reverbereaza în decursul veacurilor si ne îndeamna sa nu uitam de oamenii aflati pe cale, în cautarea unui viitor mai bun, multime tot mai numeroasa de migranti si refugiati – printre care multi copii – care fug de razboi, foame, saracie si nedreptate sociala. Acesti frati si surori întâlnesc în drumul lor de multe ori moartea sau respingerea celor care ar putea sa le ofere primire si ajutor. Apropiatul Summit Umanitar Mondial sa nu uite sa puna în centru persoana umana cu demnitatea ei si sa elaboreze politici care sa ofere asistenta si protectie pentru victimele conflictelor si ale altor situatii de urgenta, mai ales pentru cei mai vulnerabili si cei persecutati din motive etnice si religioase.
În aceasta zi de glorie, „sa tresalte de bucurie pamântul, inundat de o stralucire atât de mare” (cf Praeconium paschale), si cu toate acestea atât de maltratat si umilit de o exploatare lacoma de câstig, care altereaza echilibrul naturii. Ma gândesc în mod special la acele regiune lovite de efectele schimbarilor climatice, care nu rareori provoaca seceta sau inundatii violente, cu crize alimentare în diverse parti ale planetei.
Cu fratii si surorile noastre care sunt persecutati pentru credinta si pentru fidelitatea lor fata de numele lui Cristos, si în fata raului care pare sa fie mai tare în viata atâtor persoane, sa ascultam din nou cuvântul mângâietor al Domnului: „Nu va temeti, Eu am învins lumea” (Ioan 16,33). Astazi este ziua stralucitoare a acestei victorii, pentru ca Cristos a calcat moartea si prin învierea Lui a facut sa straluceasca viata si nemurirea (cf 2Timotei 1,10). „El ne-a facut sa trecem de la robie la libertate, de la tristete la bucurie, de la doliu la sarbatoare, de la întuneric la lumina, de la robie la rascumparare. De aceea, sa spunem înaintea Lui: Aleluia!” (Meliton din Sardi, Omilie pascala).
Celor care în societatile noastre au pierdut orice speranta si gustul de a trai, celor batrâni si suferinzi care, în singuratate, simt ca puterile îi lasa, celor tineri, carora pare sa le lipseasca viitorul, tuturor le adresez înca o data cuvintele celui Înviat: „Iata, le fac pe toate noi… Celui care este însetat, Eu îi voi da în dar din izvorul apei vietii” (Apocalips 21,5-6). Acest mesaj de încredere al lui Isus sa ne ajute pe fiecare dintre noi sa pornim din nou cu mai mult curaj si speranta sa construim cai de reconciliere cu Dumnezeu si cu fratii. Avem atât de multa nevoie.

Traducere: pr. Anton Danca
Sursa: http://www.magisteriu.ro