„

„Chiar si în cel mai sarac dintre oameni straluceste imaginea lui Dumnezeu”

Sfântul Luigi Orione

Caritas-ul Diecezan al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea împreuna cu Centrul „Don Orione” si-au dat mâna pentru a ajuta familiile nevoiase de la groapa de gunoi a orasului Oradea.
Marti, 15 aprilie 2014, parintele Mihai Fecheta, directorul Centrului „Don Orione” din Oradea, a însotit la groapa de gunoi de la periferia orasului un grup de voluntari ai Caritas-ului Diecezan Romano-Catolic, condusi de Preasfintitul László Böcskei, episcop romano-catolic de Oradea. Preasfintia Sa a dorit sa cunoasca personal situatia dificila prin care trec aceste persoane marginalizate de catre societatea oradeana din zilele noastre. A intrat în „palatele” lor, niste colibe improvizate, a stat de vorba cu ei si, prin intermediul parintelui Mihai, a putut cunoaste starea si situatia fiecaruia. De mentionat ca parintele Mihai, de aproape 10 ani, duce mai departe o initiativa pornita de predecesorii sai în urma cu 15 ani.
Grupul de familii (15 familii cu aproximativ 45-50 de suflete), care traieste la marginea gropii de gunoi, are parte de o viata saraca, mizera, neavând acces la cele mai esentiale utilitati: apa, electricitate, gaz, etc. Majoritatea îsi câstiga existenta muncind-scormonind în groapa de gunoi, adunând flacoane si fier vechi.
Voluntarii au pregatit pachete cu alimente pentru fiecare familie, iar comunitatea orionina a participat cu îmbracaminte si încaltaminte, adunate de copiii de la Liceul „Don Orione”, credinciosii din parohie si multi altii. S-a încercat astfel sa se aduca mângâiere si alinare, pe chipul acestor oameni în preajma Sarbatorilor Pascale, dupa cum zice si Mântuitorul „Adevarat va spun: orice ati facut pentru unul din fratii mei cei mai mici, ati facut-o pentru mine” (Mt 25,40).
Preotii orionini, fii spirituali ai Sfântului Luigi Orione se straduiesc sa dea viata Evangheliei, precum si învataturilor Sfântului Luigi care ne spune ca: „nimic nu este mai placut Domnului decât milostenia fata de aproapele si fata de oricare suflet. Suflete si iar Suflete! Milostenia ne înalta si ne uneste în numele lui Cristos, ea e rabdatoare si binefacatoare, suava si puternica în acelasi timp, umila, stralucitoare si prudenta, iarta defectele celorlalti, se bucura de binele altuia, îsi afla fericirea în a face bine tuturor, chiar si dusmanilor, e aceeasi pentru toti, e atotputernica si învinge totul.
Dumnezeul nostru e un Dumnezeu al iubirii. El ne iubeste mai mult decât un tata si-ar putea iubi fiul, iar Isus nu a ezitat sa se sacrifice din iubire pentru omenire. Pâna si în cel mai sarac dintre oameni straluceste imaginea lui Dumnezeu. Cine îi da celui sarac, îi da lui Dumnezeu si-si va primi recompensa din mâinile lui Dumnezeu.
Postul Mare este un timp special de pregatire pentru marea sarbatoare a Pastelui. Biserica ne îndeamna ca aceasta pregatire sa o facem prin post, rugaciune, spovada, împartasanie si pomana. Aceasta renuntare si angajare a noastra trebuie sa realizeze în noi o convertire. Aceasta convertire de la întuneric la lumina, de la moarte la viata, se poate realiza numai daca descoperim Iubirea si Milostivirea lui Cristos, pe care le gasim în Joia Sfânta, când Isus spala picioarele apostolilor, si ramâne în mijlocul nostru prin instituirea Sfintei Euharistii. Iubirea si Milostivirea lui Cristos o gasim în Vinerea Sfânta, când Isus se jertfeste pentru noi pe Lemnul Crucii. Iubirea si Milostivirea lui Cristos o gasim mai ales în Noaptea Învierii când Isus învinge moartea. Iubirea si Milostivirea lui Cristos o gasim atunci când noi dam deoparte pacatul si acceptam sa traim în Lumina lui Cristos.

Sarbatori binecuvântate si sfinte!
Cristos a înviat!