„Fosta disidenta a regimului comunist Doina Cornea, de confesiune greco-catolica, în vârsta de 89 de ani, a murit în noaptea de joi spre vineri în locuinta sa din Cluj-Napoca.

Disidenta anticomunista Doina Cornea a fost, începând cu 1982, anul în care a trimis prima scrisoare la Europa Libera, una dintre cele mai curajoase voci care au criticat regimul Ceausescu, fara a tine cont de presiunile si amenintarile la care a fost supusa, atât ea, cât si familia ei.

De curaj a dat dovada si în 21 decembrie 1989, când stiind ca este supravegheata atât de Militie, cât si de Securitate, a iesit în strada la Cluj-Napoca, alaturi de protestatari, riscând sa fie împuscata de gloantele militarilor care deschisesera focul în centrul orasului cu doar câteva ore mai devreme.

„Dârdâiam de frica ca vor trage în noi. Dar, ca si cu „Europa Libera”, poti sa dai înapoi în astfel de situatii? Nu se poate! Sa fi stiut ca mor, ca fac un infarct de frica si tot m-as fi dus. I-am mai domolit putin, ne-am oprit la Teatru, apoi am trecut pe sub pustile soldatilor care se aflau acolo unde era mai demult sediul partidului. Erau taburi si soldati pe taburi cu pusti. Atunci am început sa strigam: „Armata a cu noi!”, povestea Doina Cornea.

Istoricul Cornel Jurju a trecut în revista, într-un interviu pentru „Weekend Adevarul“ cele mai relevante episoade din viata Doinei Cornea. Istoricul considera ca, spre deosebire de disidentii români care doreau reformarea sistemului comunist, Doina Cornea a fost un caz unic: ea cerea eliminarea comunismului, nu transformarea lui într-un comunism cu fata umana.

Doina Cornea a ramas în constiinta româneasca drept un simbol al disidentei anticomuniste din perioada regimului totalitar al lui Nicolae Ceausescu. A difuzat nenumarate texte si proteste prin radio „Europa Libera”, facând astfel cunoscuta opiniei publice internationale adevarata situatie interna.

Activitatea de dupa 1990

Dupa Revolutie a fost inclusa în Frontul Salvarii Nationale (FSN) de catre Iliescu. Doina Cornea si-a dat seama foarte repede ca Ion Iliescu si FSN nu vor sa reformeze cu adevarat sistemul politic si economia României în sensul unei democratii de tip occidental, ci ca mai degraba vor sa ramâna în zona de influenta sovietica si sa promoveze reforme cu caracter limitat inspirate de „Perestroika“ lui Gorbaciov. Ce i-a atras foarte mult atentia la cele trei sedinte ale FSN la care a participat la sfârsitul lui decembrie 1989 – începutul lui ianuarie 1990, a fost ca acestea se desfasurau dupa urmatorul tipar: Ion Iliescu, care era presedintele FSN, era chemat la telefon lipsea o perioada destul de mare de timp, câteva zeci de minute, dupa care se întorcea la reuniune si le transmitea celor de acolo ca a vorbit cu Mihail Gorbaciov, care le da urmatoarele sfaturi si îndrumari destinate conducerii României din acea perioada. Observând toate aceste lucruri, Doina Cornea si-a dat seama cu cine are de-a face, care e orientarea si care sunt intentiile reale ale lui Ion Iliescu si ale FSN-ului si în jurul datei de 20 ianuarie a parasit FSN-ul, potrivit istoricului Cornel Jurju.

Doina Cornea a revenit într-o situatie similara cu cea de dinainte de decembrie '89 în care corespondenta era urmarita de catre regimul FSN-ist sau cel putin ea asa banuieste. Primea telefoane de amenintare, scrisori de amenintare. Câtiva ani dupa '90 ea a fost tinuta într-un regim de teroare de catre noul regim. Activitatea ei a devenit, în consecinta, una de opozitie si de critica fatisa si intransigenta la adresa lui Ion Iliescu si a FSN-ului. Acest mesaj ea l-a promovat atât în interiorul României, în zona mass-mediei în care a putut accesa, dar si în deosebit de extinsa activitate internationala pe care a sustinut-o la începutul anilor '90, perioada în care a fost invitata la mai multe manifestari civice, reuniuni politice în Franta, Belgia, Germania, Norvegia si SUA. De fiecare data, a avut posibilitatea de a-si comunica opiniile critice la adresa lui Ion Iliescu si a regimului din România. Aceste presiuni s-au diminuat dupa 1994 si mai ales dupa 1997 , când în sfârsit s-a produs alternanta la putere în România.

Doina Cornea fiind o monarhista convinsa, credea ca revenirea României la forma de guvernamânt a monarhiei Constitutionale si revenirea pe tronul României a Regelui Mihai va consolida parcursul democratic al României si integrarea în structurile euro-atlantice.

A fost o perioada în care ea a avut întâlniri foarte importante – a fost primit de presedintele Frantei, Francois Mitterrand, de regele Belgiei, de Margaret Thatcher, a participat la mai multe reuniuni ale Consiliului Europei, Doina Cornea fiind reprezentantul cel mai important al societatii civile românesti. Eu spun ca pentru primii doi ani dupa 1990, Doina Cornea a avut întâlniri cu personalitati politice de prim nivel ale Europei mai numeroase si mai importante decât Ion Iliescu, care a trebuit sa îndure o situatie de evidenta marginalizare mai ales dupa mineriadele de dupa 1990 si apoi de dupa 1991.

Biografie Doina Cornea

S-a nascut la Brasov în 30 mai 1929. Parintii (Iacob si Maria) apartineau nivelului mediu al societatii transilvane interbelice, fiind de confesiune greco-catolica. În 1948 a devenit studenta în Cluj, la Facultatea de Litere, sectia franceza-italiana.

A absolvit facultatea în 1952, devenind (în acelasi an) profesoara de franceza la o scoala din orasul Zalau. Aici s-a casatorit cu avocatul Cornel Leontin Iuhas cu care a avut doi copii: Ariadna (n. 1954) si Leontin Horatiu (1956)
Cu sprijinul profesorului Henri Jacquier în anul 1959 a devenit asistent la Catedra de Franceza a Universitatii din Cluj. Pentru ca a refuzat sa intre în U.T.M. si mai târziu în P.C.R. cariera universitara i-a fost blocata la gradul de asistent pâna la pensionarea abuziva din anul 1983.

A devenit oficial opozant al regimului comunist în august 1982. Atunci postul Radio Europa Libera îi publica primul text critic la adresa realitatilor din România comunista si care era intitulat Scrisoare catre cei ce n-au încetat sa gândeasca. Pâna în decembrie 1989, Radio Europa Libera si alte importante ziare occidentale aveau sa publice/difuzeze în jur de 30 de texte ale Doinei Cornea în care era criticat regimul comunist si Nicolae Ceausescu.

Împreuna cu fiul sau a participat la revolutia din Cluj cu începere din 21 decembrie 1989. În 22 decembrie, fara a fi consultata, a fost inclusa în Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Dupa demisia din F.S.N. si pâna dupa jumatatea anilor 90, activitatea interna si internationala a Doinei Cornea a avut ca principal obiectiv democratizarea reala a României, prin realizarea alternantei la putere. În plan intern a devenit membru fondator al G.D.S. si al Aliantei Civice.

Sursa:m.adevarul.ro