„În urma cu 170 de ani, la Blaj, avea loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria natiunii române. Adunarea Nationala din 3/15 mai 1848 a fost momentul în care românii din Transilvania si-au afirmat dreptul la o existenta nationala libera si independenta.

În urma proclamatiei-manifest, redactata la Sibiu în 12/24 martie 1848 de parintele greco-catolic Simion Barnutiu, a fost convocata o adunarea la Blaj, centrul spiritual si cultural al românilor din Transilvania, în Duminica Tomii, 30 aprilie 1848, la care au raspuns peste doua mii de fruntasii ai poporului român. Cu aceasta ocazie a fost convocata Adunarea Nationala a românilor ardeleni, care a avut loc pe Câmpul Libertatii din Mica Roma, la 3/15 mai 1848.

La Marea Adunare Nationala de la Blaj, din 1848, au participat circa 40.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. La primele ore ale diminetii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunarii Nationale: alegerea celor doi presedinti Ioan Lemeni, episcop greco-catolic si Andrei Saguna episcop ortodox, vicepresedinti fiind alesi Simion Barnutiu, preot greco-catolic si George Barit, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunarii a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu.

Initial, adunarea nationala trebuia sa aiba loc în Catedrala greco-catolica “Sfânta Treime”. Cum biserica s-a dovedit a fi neîncapatoare, multimea s-a strâns în piata din mijlocul Blajului. Nici aceasta nu a putut cuprinde multimea adunata din toate colturile Transilvaniei. Asa ca oamenii s-au mutat pe un câmp de la marginea orasului, care de atunci poarta numele de Câmpia Libertatii.

Adunarea de la Blaj viza libertatea individuala, stergerea definitiva a iobagiei, libertatea nationala pentru românii din Ardeal:

Proclamatia de la Blaj
PETITIA NATIONALA ADOPTATA DE ADUNAREA DE LA BLAJ PRIN CARE SUNT EXPRIMATE REVENDICARILE ROMÂNILOR TRANSILVANI
Punturile natiunii române transilvane votate în Adunarea Nationala de la Blaj în 3-5 Mai(15-17 mai dupa calendarul nou) c.v. 1848
1.Natiunea româna, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii, pretinde independenta sa nationala în respectul politic ca sa figureze în numele sau ca natiune româna, sa-si aiba reprezentantii sai la dieta tarii în proportiune cu numarul sau, sa-si aiba dregatorii sai în toate ramurile administrative, judecatoresti si militare în aceeasi proportiune, sa se serveasca cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislatiune, cât si în administratiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare nationala generala. La acestea s-au adaos ca de aici înainte în lucrarile legale ale celorlalte natiuni transilvane si în limbile lor românii sa se numeasca români, iar nu ólah, walach si bloch.
2.Natiunea româna pretinde ca beserica româna, fara distintiune de confesiune, sa fie si sa ramâna libera, independinta de la oricare alta biserica, egala în drepturi si foloase cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române si a sinodului general anual dupa vechiul drept, în care sinod sa fie deputati bisericesti si mirenesti. În aleasi sinod sa se aleaga si episcopii români, liber, prin maioritatea voturilor fara candidatie. (La aducerea-aminte despre vechiul drept al românilor de a avea mitropolie si sinod general anual s-a proclamat de popor mitropolia româna transilvana cu aplaus unanim. Daca episcopii celorlalte natiuni si confesiuni vor avea pe venitoriu scaun în dieta ca reprezentanti ai bisericii lor si daca capitulurile lor vor fi reprezentate, natiunea româna cere aceleasi drepturi pentru episcopii si capitulurile lor).
3.Natiunea româna, ajungând la constiinta drepturilor individuale, cere fara întârziere desfiintarea de iobagie fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi atât în comitate, cât si în districte, scaune si granita militara. Ea cere tot deodata si desfiintarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire împedecatoriu economiei.
4.Natiunea româna pofteste libertatea industriala si comerciala cu ridicarea tehurilor si a privilegiurilor si a tuturor pedecelor si stavilelor cu tarile convecine de care se tine desfiintarea vamilor la granita.
5.Natiunea româna pofteste ca dajdea ce s-a pus de la un timp încoace asupra vitelor – care din pricina strimtorii hotarelor greminale se tin si se pasc în tarile vecine cu mari cheltuieli si nespusa greutate si însusi cu periculul vietei – , ca o vederata pedeca a industriei si a comerciului activ, sa se stearga cu totul, si tractatele care s-au încheiat între înalta Casa austriaca, Poarta otomana si Principatele Române pentru economia vitelor sa se pazeasca cu toata scumpatatea.
6.Natiunea româna cere desfiintarea dijmei, adica a zeciuielei (Zehend) metalelor create în patria aceasta, care zeciuiala e o adevarata pedeca pentru lucrarea minelor. La toti proprietarii de fodine sa li se dea acelasi drept în privinta masurei hotarului fodinei.
7.Natiunea româna cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o censura, prin urmare pretinde libertatea tipariului pentru orice publicare de carti, de jurnale si de altele, fara sarcina cea grea a cautiunii, care sa nu se ceara nici de la jurnalisti, nici de la tipografi.
8.Natiunea româna cere asigurarea libertatei personale; niminea sa nu se poata prinde supt vreun pretest politic. Cu acestea dinpreuna cere libertatea adunarilor ca oamenii sa nu cada la nici un prepus daca se aduna numai ca sa vorbiasca si sa se înteleaga în pace.
9.Natiunea româna cere tribunale de jurati (Jurye) cu publicitate, în care procesele sa se faca verbale.
10.Natiunea româna cere înarmarea poporului sau garda nationala spre apararea tarei în launtru si din afara. Militia româna sa-si aiba ofiterii sai români.
11.Natiunea româna cere denumirea unei comisiuni mixte compusa din români si alte natiuni transilvane pentru cercetarea causelor de mezuine ale mosiilor si padurilor, de ocuparea pamântului comun si a sesiunilor colonicale si altele câte se tin de categoria aceasta.
12.Natiunea româna cere dotarea clerului român întreg din casa statului, întocma cu clerurile celorlalte natiuni.
13.Natiunea româna cere înfiintarea scoalelor române pe la toate satele si orasele, a gimnasiilor române, a institutelor militare si tehnice si a seminarelor preotesti, precum si a unei universitati române dotate din casa statului în proportiunea poporului contribuent, în dreptul deplin de a-si alege directori si profesori si de a-si sistemiza învataturele dupa un plan scolastic si cu libertate de a învata (docere).
14.Natiunea româna pretinde purtarea comuna a sarcinelor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegiurilor.
15.Natiunea româna pofteste ca sa se faca o Constitutiune noa pentru Transilvania prin o adunare constituenta din natiunile tarei, care Constitutiune sa se întemeieze pe principiile dreptatii, libertatii, egalitatii si fraternitatii, sa se lucreze codici noa de legi civile, criminale, comerciale s.c.l. tot dupa acelea principii.
16.Natiunea româna cere ca conlocuitoarele natiuni nicidecum sa nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pâna când natiunea româna nu va fi natiune constituita si organisata cu vot deliberativ si decisiv, reprezentata în Camera legislativa; iar din contra, daca dieta Transilvaniei ar voi totusi a se slobozi la pertractarea aceleiasi uniuni de noi fara noi, atunci natiunea româna protesteaza cu solemnitate.

ACC
Sursa: http://www.e-communio.ro