„Biblioteca Centrala Universitara „Carol I” din Bucuresti, prin amabilitatea directorului acesteia, Mireille-Carmen Radoi, a gazduit marti, 20 martie, o sesiune de comunicari stiintifice dedicate Centenarului Marii Uniri, urmata de lansarea emisiunii de marci postale „Fauritori ai Marii Uniri (I)”. Este o initiativa a Romfilatelia, reprezentata la acest eveniment de catre directorul institutiei, Cristina Popescu.
Avându-l ca moderator pe acad. Razvan Theodorescu, sesiunea i-a avut ca vorbitori pe Preasfintitul Parinte Episcop-Vicar patriarhal Varlaam Ploiesteanul; Mons. Miguel Maury Buendia, Nuntiul Apostolic în România; Preasfintia Sa Mihai Fratila, Episcop greco-catolic de Bucuresti; acad. Cristian Hera, presedinte-interimar al Academiei Române; istoricul Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. Cuvântul de multumire a fost adresat de director Cristina Popescu. La sfârsit, invitatii au inaugurat expozitia filatelica dedicata Centenarului Marii Uniri.
Situl EpiscopiaBucuresti.ro, unde gasim aceste informatii, ofera discursurile tinute de Episcopul greco-catolic de Bucuresti, respectiv de Nuntiul Apostolic. „În bisericile si în scolile tinute de Biserica Greco-Catolica”, a spus PS Mihai, „s-a creat de-a lungul anilor o cultura de masa, ale carei preocupari pentru latinitatea limbii si identitatea crestina de tip bizantin, asa-numita lege româneasca, schitau personalitatea poporului român. Lipsiti de drepturi civile ca natie în monarhia habsburgica, românii au avut parte de apostolatul Bisericii Unite. Ea a reusit sa supravietuiasca, tot asa cum a rezistat idealul sau de demnitate nationala, presarat în suflete alaturi de crezul unirii de credinta cu Roma.”
Si Episcopul a continuat: „Este vorba despre o istorie ascunsa voit de regimul comunist, care nu putea suporta faptul ca Biserica Unita, inspirata de legatura sa intelectuala cu Apusul, a dat pentru toti românii startul deschiderii spre civilizatia de matrice apuseana. Într-adevar apostolatul greco-catolic, inspirat din experienta culturala a catolicismului, a facut ca aceasta Biserica româneasca sa devina principalul artizan al deschiderii românilor ardeleni spre modernitate. Acest lucru înseamna ca drumul elitelor românesti greco-catolice nu poate fi înteles fara asimilarea gândirii teologice occidentale – cei mai multi erau clerici sau din familii preotesti – si a ideii de demnitate a persoanei, rezultatul cautarilor succesive ale filosofiei apusene.”
Desigur, PS Mihai a vorbit si despre Cardinalul Hossu, surprins în fotografii la Unire de tânarul greco-catolic Samoila Mârza. A citat urmatoarele afirmatii din raportul postulaturii cauzei de beatificare: „Cardinalul a ramas pâna la decesul sau un intransigent militant al reînfiintarii Bisericii Române Unite, manifestând repulsie fata de orice manevra drapata în amabilitate fata de o institutie ecleziala care continua sa fie reprimata. Desigur, intransigenta nu este echivalenta cu solutii radicale si inutil riscante. Meritul lui Iuliu Hossu a fost mentinerea în acelasi registru al intransigentei si moralitatii nu doar în epoca confruntarii si persecutarii deschise, ci în cea a destinderii, în care festivismul ecumenic, efuziunile în relatiile Est-Vest, capitularile si compromisurile devenisera exercitii mondene.”
În discursul sau, Nuntiul a subliniat ca initiativa filatelica are în centru doi ortodocsi si doi greco-catolici: „doi dintre fauritorii de tara pe care îi cinstim astazi erau români ortodocsi – Ionel Bratianu, un prim-ministru muntean, si Miron Cristea, un transilvanean care avea sa devina, la sapte ani dupa Marea Unire, întâiul Patriarh al Bisericii ortodoxe române. Ceilalti doi erau români uniti cu Roma, greco-catolici – Iuliu Maniu si Iuliu Hossu, care avea sa fie numit Cardinal ‘in pectore’ de catre Papa Paul al VI-lea, înca din vremea comunismului.” A felicitat în special inserarea Cardinalului Hossu, „un exemplu de daruire si reconciliere.”
„Exemplul Episcopului Iuliu Hossu, dar si al celor trei ilustri reprezentanti ai generatiei de sacrificiu de la Marea Unire, ne spune ca otelul României moderne a fost forjat din jertfa marilor caractere”, a mai spus Mons. Buendia. „Astfel a reusit tara Dvs sa supravietuiasca celor doua regimuri totalitare care au desfigurat omenirea secolului XX. Avem, astfel, speranta prezentului, bucuria împacarii si, bineînteles putem privi viitorul. Avem ocazia extraordinara sa facem din acest an o celebrare a reînnoirii devotamentului fata de regasirea spirituala a tarii, dar si bucuria reconcilierii între confesiunile istorice crestine, între Bisericile Ortodoxa si Greco-Catolica.”
Sursa: http://episcopiabucuresti.ro
