„Mesajul parintelui franciscan Mihai Vatamanelu, initiatorul Marsului pentru viata la Oradea, tinut la maternitate:

Dragi prieteni,
Astazi noi cei prezenti la sarbatoarea familiei si a vietii, vrem sa ne retrezim constiinta crestina si sa ne consideram complici si nu simpli spectatori ai culturii mortii.
Astazi ne angajam sa tinem inima si ochii deschisi asupra lumii, în care traim, si sa nu spunem niciodata "pe mine nu ma intereseaza". Suntem responsabili de viata fiecarui om, pentru ca fiecare persoana umana poarta chipul lui Dumnezeu si toti suntem chemati la viata si la comuniune de iubire si de fericire. Nu întotdeauna însa avem curajul de a lua apararea celui nevinovat si ne este teama sa ne compromitem.
Astazi îi invitam pe legiuitorii tarii sa dea legi drepte în favoarea tuturor oamenilor: si a celor nenascuti dar si a celor bolnavi si batrâni. Ori de câte ori tacem sau suntem de acord cu legile nedrepte, suntem "co-responsabili" la macelul ce se face împotriva vietii si ori de câte ori este ucisa o fiinta umana îl refuzam pe însusi Dumnezeu, datatorul vietii caruia vrem sa-i cerem iertare pentru fiecare viata umana ucisa prin instrumente abortive.
Personalul sanitar are o mare responsabilitate cu privire la ocrotirea si la slujirea vietii umane. Invitam deci persoanele care lucreaza în domeniul medical sa fie mai generoase, mai disponibile si constiente pentru a spune un "da" pasionat si statornic vietii.
Modelele promovate astazi nu favorizeaza maternitatea, în numele progresului si al modernitatii sunt prezentate ca depasite valorile familiei, ale apararii vietii copiilor nenascuti si nu numai. Însa noi stim ca viata este întotdeauna cel mai mare bun oferit omului pentru ca este obiectul unei iubiri tandre si puternice din partea lui Dumnezeu.
Ne gândim astazi si la toate femeile maltratate, dispretuite, lovite, umilite, înselate, ca si la acelea care au facut avort si acum sufera din cauza mustrarilor grele de constiinta si a fricii.
Le încredintam, Domnului, pe acele femei care nu mai vad în avort un pacat, o crima oribila si le rugam sa nu-si înabuse glasul constiintei si glasul copilului zamislit care striga: "Mama, de ce nu ma lasi sa traiesc?"
Le cerem totodata iertare acelor femei carora nu le-am fost alaturi când aveau nevoie de sprijinul si încurajarea noastra pentru ca de cele mai multe ori uitam ce este dragostea si care este pretul ei!
Doamne, învata-ne sa pretuim fiecare viata de la concepere pâna la moartea naturala si sa reafirmam mereu cu pasiune valoarea fiecarei vieti umane, caci merita sa fie respectata, aparata, iubita si slujita.
Astazi spunem "Da" vietii pentru totdeauna, astazi ne angajam pentru viata!