„Primirea papei Francisc în Azerbaidjan a avut loc în cursul diminetii de duminica, 2 octombrie 2016, pe aeroportul international din Baku, dar ceremonia oficiala de bun s-a desfasurat dupa amiaza la Palatul Presedintiei. Între timp, la ora locala 10.30, Suveranul Pontif a celebrat Sfânta Liturghie la biserica ”Neprihanita Zamislire”, aici fiind deschisa singura parohie catolica, cu aproximativ 570 de credinciosi, din tara majoritar musulmana.
Vizita la presedintele Ilham Heydar Aliyev si întâlnirea cu atoritatile tarii
La ora 15.30 papa Francisc a efectuat o vizita de curtoazie la presedintele, Ilham Heydar Aliyev, ceremonia oficiala de bun venit desfasurându-se în fata vastului Palat al Presedintiei, cu intonarea imnurilor, salutul garzii de onoare si prezentarea respectivelor delegatii. Dupa colocviile cordiale si fotografia de familie, a avut loc schimbul de daruri. Papa i-a oferit presedintelui o stampa comemorativa a Jubileului Milostivirii, cu vederea de ansamblu a celor ”sapte biserici” romane si reprezentarea alegorica a faptelor de milostivire. Cu aceeasi ocazie, Pontiful i-a daruit Primei Doamne un pretios vas de arama de provenienta mexicana, lucrat la mâna si împodobit cu doua pasari laminate.
Vizita de curtoazie a Suveranului Pontif la presedintele tarii a fost urmata de gestul de omagiu la Monumentul celor cazuti pentru independenta tarii. Aici au fost depusi trupurile neînsufletite ale celor care au luptat pentru libertatea tarii în 1918, iar mai târziu, victimele represiunii sovietice din 1990 si cei cazuti în razboiul din enclava Nagorno-Karabah (1992-1994).
Însotit de presedintele tarii, papa Francisc a mers apoi la modernul centru cultural ”Heydar Aliyev”, ridicat dupa proiectul cunoscutei arhitecte Zaha Hadid în memoria tatalui actualului presedinte azer. ”Recunoscator pentru ospitalitatea primita”, a scris papa Francisc în cartea de aur a Centrului, ”din acest loc de întâlnire si cultura încurajez la a alege întotdeauna calea omului: deschidere, respect, împartasire”. Tot aici a avut loc întâlnirea Suveranului Pontif cu autoritatile tarii, membrii Corpului Diplomatic si reprezentantii societatii civile. Erau de fata aproximativ o mie de persoane.
În discursul sau, papa Francisc subliniat ca drumul parcurs de Azerbaidjan în cei 25 de ani de independenta ”arata eforturile depuse pentru consolidarea institutiilor si promovarea cresterii economice si civile a natiunii”. Este un parcurs care are nevoie de o atentie constanta fata de toti, mai ales fata de cei mai slabi, un parcurs posibil datorita unei societati care recunoaste ”beneficiul multiculturalismului si complementaritatea necesara a culturilor, astfel încât între diversele componente ale comunitatii civile si între cei care apartin la diferite confesiuni religioase sa se instaureze raporturi de colaborare reciproca si respect”.
Papa Francisc: ”Acest efort comun în edificarea unei armonii între diferente este deosebit de semnificativ în aceste timpuri, pentru ca arata ca este posibila marturisirea propriilor idei si a propriei conceptii de viata fara a încalca drepturile celor care sunt purtatorii unor conceptii si viziuni diferite. Orice apartenenta etnica sau ideologica, precum si orice parcurs religios autentic, nu poate decât sa escluda atitudini si conceptii care instrumentalizeaza propriile convingeri, propria identitate sau numele lui Dumnezeu pentru a legitima asuprirea si dominarea. Formulez urarea vie ca Azerbaidjanul sa continue pe calea colaborarii între diversele culturi si confesiuni religioase. Armonia si convietuirea pasnica sa alimenteze tot mai mult viata sociala si civila a tarii, în expresiile ei multiple, asigurând tuturor posibilitatea de a aduce propria contributie la binele comun”.
Biserica catolica, a spus mai departe papa Francisc, desi în aceasta tara are o prezenta numerica neînsemnata, participa la viata civila si sociala a tarii si este solidara în fata dificultatilor cu care se confrunta. Pontiful a mentionat, în aceasta privinta, recunoasterea juridica a Bisericii catolice, în urma ratificarii Acordului international cu Sfântul Scaun în 2011, demers care a oferit un cadru legislativ mai stabil pentru viata credinciosilor catolici. Sfântul Parinte a evidentiat, în acelasi timp, ”relatiile cordiale pe care comunitatea catolica le cultiva cu cea musulmana, cea ortodoxa si cea ebraica”, raporturi care ”dobândesc o înalta semnificatie pentru convietuirea pasnica si pentru pacea în lume”, dovedind ca ”între credinciosii diverselor confesiuni religioase este posibila cordialitatea raporturilor, respectul si cooperarea”.
Papa Francisc: ”Atasamentul fata de valorile religioase genuine este cu totul incompatibil cu tentativa de a impune celorlalti prin violenta propria viziune, facându-si scud din sfântul nume al lui Dumnezeu. Credinta în Dumnezeu, în schimb, trebuie sa fie sursa si inspiratie de întelegere reciproca, respect si ajutor reciproc, în beneficiul binelui comun al societatii”.
Întâlnirea papei Francisc cu seicul musulmanilor din Caucaz
Dupa întâlnirea cu autoritatile statului, papa Francisc a mers la moscheea ”Heydar Aliyev” din Baku pentru vizita privata la seicul musulmanilor din Caucaz si întâlnirea cu reprezentantii celorlalte religii din Azerbaidjan. Inaugurata în 2014, moscheea din Baku este unul din centrele islamice unice din lume, aici fiind desemnati oficial liderii atât ai confesiunii siite (”akhund”), cât si ai celei sunnite (”imam”), iar credinciosii celor doua ramuri ale islamului se roaga stând împreuna. La traditionalul schimb de daruri, Sfântul Parinte i-a oferit seicului musulmanilor din Caucaz, Allahshukur Pashazadeh, un mozaic intitulat ”Vedere cu Castelul Sant’Angelo”, reproducere dupa o pictura reprezentând vederea impunatorului monument antic, unul din cele mai caracteristice ale Romei.
Dupa colocviul privat, papa Francisc si presedintele Consiliului musulmanilor din Caucaz, seicul Allahshukur Pashazadeh, au mers în sala principala a moscheii pentru întâlnirea cu reprezentantii celorlalte religii. Este un ”mare semn a se întâlni în spirit de prietenie fraterna în acest loc de rugaciune”, a spus papa în cuvântul sau, ”un semn care arata armonia pe care religiile o pot construi împreuna, pornind de la raporturile personale si de la buna vointa a celor responsabili”.
Papa Francisc: ”Religiile au o mare îndatorire: sa însoteasca oamenii în cautarea sensului vietii, ajutându-i sa înteleaga ca limitatele capacitati umane si bunurile acestei lumi nu trebuie sa devina niciodata un absolut”. (…) ”Religia este o necesitate pentru om pentru a-si îndeplini scopul, o busola pentru a-l orienta spre bine si a-l îndeparta de rau, care sta întotdeauna cuibarit la usa inimii sale (cf Gen 4,7). În acest sens, religiile au o îndatorire educativa: sa-l ajute pe om sa scoata din sine ceea ce are mai bun. Iar noi, ca lideri, avem o mare responsabilitate pentru a oferi raspunsuri autentice la cautarea omului, deseori pierdut, astazi, în paradoxurile ametitoare ale timpului nostru”.
Ajutând la discernerea binelui si la punerea lui în practica prin fapte, rugaciune si efortul muncii interioare, ”religiile sunt chemate la edificarea unei culturi a întâlnirii si a pacii, facuta din rabdare, întelegere, pasi mici si concreti”. La rândul ei, societatea umana ”este întotdeauna chemata sa învinga tentatia de a se folosi de factorul religios: religiile nu trebuie sa fie niciodata instrumentalizate si niciodata nu pot aproba conflictele si contrapunerile”. În schimb, este necesar sa se construiasca si sa fie pastrata ”o legatura virtuoasa între societate si religii, o alianta bazata pe respect”.
Papa Francisc: ”Pentru ca Dumnezeu nu poate fi invocat niciodata pentru interese de parte si pentru scopuri egoiste, nu poate justifica nici o forma de fundamentalism, imperialism sau colonialism. Înca o data, din acest loc atât de semnificativ, se înalta strigatul staruitor: Sa nu mai fie niciodata violenta în numele lui Dumnezeu! Numele sau sfânt sa fie adorat, nu profanat si folosit de ura si de conflictele umane!”.
”Glasul sângelui striga la Dumnezeu din solul pamântului, casa noastra comuna” (cf Gen 4,10), a spus papa în continuarea discursului sau. ”Acum suntem interpelati sa dam un raspuns care nu mai sufera amânare, sa construim împreuna un viitor de pace: nu este timpul solutiilor violente si rapide, dar ceasul urgent de a întreprinde procese rabdatoare de reconciliere. Adevarata chestiune a timpului de fata nu este cum sa ducem mai departe interesele noastre, nu aceasta este adevarata chestiune, ci ce perspectiva de viata sa oferim generatiilor viitoare, cum sa lasam o lume mai buna decât cea pe care am primit-o. Dumnezeu si istoria însasi ne vor întreba daca ne-am dedicat astazi pentru pace: ne cer deja acest lucru de o maniera profunda tinerele generatii, care viseaza un viitor diferit”.
Papa Francisc: ”În negura conflictelor prin care trecem, religiile sa fie aurora de pace, samânta de renastere printre devastarile de moarte, ecouri de dialog care rasuna fara încetare, cai de întâlnire si de reconciliere pentru a ajunge chiar si acolo unde se pare ca încercarile oficiale de mediere ramân fara efecte. (…) Bogatiile inestimabile ale acestor tari [din regiunea Caucazului] trebuie sa fie cunoscute si valorizate: comorile stravechi si mereu noi de întelepciune, cultura si religiozitate ale oamenilor din Caucaz sunt o mare resursa pentru viitorul regiunii si în special pentru cultura europeana, bunuri de pret la care nu putem renunta”.
Dupa discursul sau, Sfântul Parinte i-a salutat personal pe episcopul ortodox de Baku, pe reprezentantii comunitatii ebraice si pe liderii celorlalte religii. De la moscheea ”H. Aliyev”, papa Francisc a mers direct la aeroportul international din Baku, unde la ora locala 19.00 a avut loc ceremonia simpla de ramas bun. Dupa o calatorie de aproape cinci ore, în care a strabatut peste trei mii de km, aeronava Alitalia ajunge la Roma/Ciampino în jurul orei 22.00. Este posibil, în ciuda orei târzii, ca înainte de a reveni în Cetatea Vaticanului papa Francisc sa treaca mai întâi, potrivit obiceiului sau, pe la icoana Maicii Domnului ”Salus populi romani”, din bazilica Santa Maria Maggiore, în semn de multumire pentru cea de-a 16-a calatorie apostolica a pontificatului.

Sursa: http://ro.radiovaticana.va