„La 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei, prin Congregatia Pentru Cauza Sfintilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru începerea procesului de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Galut. (1910-1939), fecioara stigmatizata de la Bocsig.
Dorim sa facem urmatoarea precizare: un proces de beatificare se desfasoara în doua faze: faza eparhiala si faza romana. Faza eparhiala va începe la Lugoj în ziua de 4 aprilie, orele 1000, cu prima sesiune de deschidere si va continua în dupa-amiaza aceleiasi zile cu celebrarea Sfintei Liturghii Solemne în catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” de la ora 18.30.
Tribunalul cauzei de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Galut, faza eparhiala este constituit din:
•Actorul cauzei – Prea Sfintia Sa, Alexandru Mesian, Episcop Eparhial de Lugoj;
•Postulator: rvs. pr. dr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma;
•Vicepostulator: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar General al Eparhiei de Lugoj;
•Promotorul justitiei: pr. Alexandru Plostinaru, Vicar Judecatoresc al Eparhiei de Lugoj;
•Notar pentru prima sesiune: pr. dr. Marius-Petru Pop, consilier eparhial si secretar episcopal;
•Notar actuar: pr. Gherghel Petrisor, paroh Zorlentu Mare;
•Delegat episcopal: pr. Cristian Chisvasi, paroh Varadia;
•Comisia de experti în istorie si arhivistica: dr. Sergiu Soica si Raimondo-Mario Rupp.
Dupa încheierea procesului în faza eparhiala, dosarul va fi trimis Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor, la Roma pentru faza a doua, faza romana.

Biografie
Rafila Galut s-a nascut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad. A fost botezata la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolica „Sf. Gheorghe” din localitatea natala, de catre Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasa greco-catolica, de mica a fost foarte apropiata de Biserica. În 1931 doreste sa devina calugarita în Congregatia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorita sanatatii sale fragile, este sfatuita sa renunte.
Tânara fecioara din Bocsig a trait o viata spirituala exemplara, spovedindu-se cel putin o data pe luna si primind foarte des Sf. Euharistie; a participat la Sf. Liturghie si la diferitele devotiuni ale Bisericii Greco-Catolice: Sf. Rozar, Calea Crucii, Adoratie euharistica, novenele catre Sf. Anton de Padova si Sf. Tereza de Lisieux.
În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (ranile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu, ci si de diferiti preoti si medici delegati din partea Episcopiei Lugojului sa investigheze acest caz deosebit. Este interesant ca în aceeasi perioada cu stigmatele Rafilei Galut, Icoana Maicii Domnului aflata în biserica greco-catolica din Scaius, a lacrimat în zilele 30 septembrie si 15 octombrie 1934.
Primul raport despre stigmatele Rafilei este trimis de Pr. Petru Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Episcopul Alexandru Nicolescu de Lugoj îl însarcineaza pe Pr. Dr. Iuliu Ratiu sa întocmeasca un chestionar cu 48 de întrebari care îi vor fi puse Rafilei despre stigmate si despre viziunile pe care ea spunea ca le are, raspunsurile la chestionar fiind prezentate Episcopului împreuna cu un raport pe data de 20 ianuarie 1934. Episcopia de Lugoj informeaza Congregatia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei Galut printr-o scrisoare adresata Cardinalului Luigi Sincero pe data de 15 aprilie 1934; documentele referitoare la acest caz sunt traduse si trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934.
La 30 august 1934 Sfânta Congregatie pentru Biserica Orientala comunica Episcopului Alexandru Nicolescu ca documentatia referitoare la Rafila Galut a fost transmisa Sfântului Oficiu. Pe 10 septembrie 1934 Episcopul Alexandru Nicolescu transmite Congregatiei pentru Biserica Orientala concluziile preotilor care au investigat cazul Galut: Pr. dr. Dominic Niculaes, Pr. Petru Herlo si Pr. dr. Iuliu Ratiu. Acestia descriu stigmatele precum si viziunile Rafilei: viziuni cu Maica Domnului care îi vorbea si viziunile cu Isus Cristos.
Pe data de 16 septembrie Rafila Galut este consultata la sediul parohiei greco-catolice Arad II-Sega de o comisie de medici formata din Dr. Nicolae Butean, Dr. Iuliu Vicas, Dr. Teodor Pop si Dr. Vasile Cucu. Medicii nu reusesc sa dea o explicatie stiintifica stigmatelor Rafilei. Ei au observat ranile de pe frunte, de pe cele doua palmi, de pe coasta si de pe picioare. S-a constatat ca stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anuntate de Maica Domnului.
Pe data de 1 octombrie 1934 aparitia stigmatelor se face în prezenta medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo si a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus si transmis imediat Sf. Scaun.
În zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafila Galut se afla la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU si a vizitei Regelui Carol II în oras si este primita de Episcopul Alexandru Nicolescu la resedinta episcopala, ocazie cu care Episcopul constata personal stigmatele. Rafila Galut se va ruga cu oceasta ocazie în fata Icoanei Maicii Domnului de la Scaius adusa în pelerinaj la Catedrala greco-catolica din Lugoj. Raportul cu privire la vizita Rafilei la Lugoj este redactat de canonicul Marianescu.
Pe data de 20 februarie 1935 Episcopia de Lugoj trimite un nou raport Congregatiei pentru Biserica Orientala referitor la cazul Rafilei Galut.
Pe data de 27 mai 1935 Pr. Augustin Pop OSBM care tinea Misiuni populare la Bocsig în acea perioada, înainteaza Episcopiei de Lugoj un raport despre Rafila Galut, în care aceasta este definita de calugarul bazilian drept „o fiinta favorizata de Dumnezeu”, negasind nici o explicatie naturala pentru stigmate.
Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat tot la doua saptamâni, câte 3 zile, pâna în 15 aprilie 1939, când Rafila Galut a murit.
În 1948 Episcopia de Lugoj a initiat o noua ancheta, încredintata Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat sa adune informatii de la toti cei care au cunoscut-o pe Rafila.
Calitatile Rafilei Galut recunoscute de contemporani erau: evlavie, ascultare, rabdare, mortificari, curatie, modestie, credinta simplitate, apostolat laic, iubirea aproapelui, stigmate si viziuni, chiar daruri profetice.
În 1979 se reface mormântul Rafilei Galut, la cheltuieli contribuind si Prea Sfintitul Episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj, care s-a ocupat în perioada comunista de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizata de la Bocsig.
Sursa:http://www.bru.ro