Celebrând Sfânta Liturghie în orașul Pucallpa, din Amazonia peruană, Papa Leon al XIV-lea a subliniat legătura profundă dintre grija față de viață și grija față de pământ. Suveranul Pontif a deplâns distrugerea bazinului amazonian și consecințele dramatice asupra comunităților care locuiesc în această regiune, subliniind totodată că Dumnezeu poate vindeca rănile provocate de lăcomia și setea nesățioasă de dominare.
Grija față de viață și grija față de pământ sunt două misiuni profund legate între ele, iar Dumnezeu ne poate ajuta să vindecăm răul provocat de „setea nesățioasă de dominare”, a afirmat Papa Leon al XIV-lea în cadrul Sfintei Liturghii celebrate duminică, 15 noiembrie 2026, în Amazonia peruană.
„Tot ceea ce rănește demnitatea vieții distruge frumusețea pământului. Activitatea omului și grija față de creație merg mână în mână; prin urmare, orice exploatare a muncii oamenilor reprezintă și o jefuire a mediului înconjurător”, a afirmat Sfântul Părinte în omilia sa.
„Pacea socială și echilibrul ecologic merg mână în mână. De aceea, violența îndreptată împotriva oamenilor este violență împotriva pământului, iar violența împotriva pământului este violență împotriva ființelor umane.”
Papa a celebrat Sfânta Liturghie la complexul sportiv Villa Deportiva Regional Ucayali, din Pucallpa, oraș situat în partea central-estică a statului Peru, în inima pădurii amazoniene, pe malul râului Ucayali.
După celebrarea liturgică, Suveranul Pontif urma să se deplaseze cu avionul spre capitala Lima, de unde, luni seara, 16 noiembrie, avea să pornească spre Roma, încheindu-și astfel călătoria apostolică în America de Sud.
Reflectând asupra Evangheliei zilei, care prezintă parabola talanților, Papa Leon al XIV-lea a explicat că acest text evanghelic „ne provoacă să ne întrebăm ce facem cu darurile pe care Dumnezeu ni le-a încredințat – înainte de toate, darul vieții și darul pământului”.
„Cele două sunt strâns legate între ele; unul nu poate exista fără celălalt. Sănătatea vieții noastre și sănătatea pământului pe care locuim merg mână în mână”, a subliniat Sfântul Părinte.
În continuare, Papa a făcut referire la învățăturile predecesorilor săi, Papa Francisc și Papa Benedict al XVI-lea, alăturându-se preocupării acestora pentru legătura dureroasă dintre distrugerea bazinului amazonian și amenințările la adresa demnității umane a populațiilor care trăiesc în această regiune.
Suveranul Pontif a atras atenția asupra faptului că exploatarea necontrolată a resurselor naturale continuă într-un ritm tot mai accelerat, în timp ce măsurile concrete pentru protejarea creației rămân insuficiente.
„Prea puțin s-a făcut – și chiar și acest puțin, cu foarte mare încetineală –, în timp ce mijloacele de exploatare și de poluare a creației s-au dezvoltat într-un ritm accelerat”, a afirmat Papa.
În fața acestei realități, Sfântul Părinte a reamintit că Dumnezeu îi oferă omului puterea de a repara și de a vindeca suferințele provocate de „setea nesățioasă de dominare”.
„În acest context, Evanghelia pe care am ascultat-o devine un mesaj de mântuire și de speranță pentru toți oamenii”, a continuat Papa, îndemnându-i pe cei prezenți să colaboreze pentru a pune în valoare darurile primite de la Dumnezeu și pentru a construi o viață mai bună, întemeiată pe dreptate și pace, atât în orașul lor, cât și în întreaga țară.
Papa Leon al XIV-lea a explicat apoi că acest angajament față de Dumnezeu, față de oameni și față de creație își găsește o expresie deosebită în celebrarea Sfintei Liturghii, atunci când credincioșii aduc la altar darurile pământului și roadele muncii omenești.
Pornind de la această imagine liturgică, Suveranul Pontif i-a îndemnat pe credincioși să înmulțească talanții primiți de la Dumnezeu prin cultivarea a trei realități fundamentale: credința trăită împreună, măreția demnității umane și bucuria autentică.
Referindu-se mai întâi la credință, Papa i-a îndemnat pe creștini să devină „un popor care celebrează mântuirea lui Dumnezeu și vindecă rănile omenirii”, primind înțelepciunea care izvorăște din Evanghelie, rugându-se și participând la Sfintele Taine.
În acest fel, darul lui Dumnezeu poate fi înmulțit prin construirea comuniunii în toate locurile în care se desfășoară viața oamenilor: în familii, în parohii, pe străzi, în școli, în spitale, în închisori și în toate celelalte spații ale comunității.
Credința nu este, așadar, o realitate izolată în interiorul omului, ci un dar care trebuie să devină mărturie și responsabilitate față de ceilalți. Ea se exprimă prin capacitatea de a construi legături, de a vindeca dezbinări și de a aduce speranță acolo unde există suferință.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, Papa Leon al XIV-lea i-a încurajat pe toți, în special pe tineri, să cultive măreția umanității, subliniind importanța respectării și ocrotirii celor mai vulnerabili, marginalizați și asupriți.
„A face binele înseamnă a combate violența prin iubire și a răspunde corupției prin cinste”, a subliniat Sfântul Părinte. Totodată, el a adăugat că „o cultură a iubirii diminuează poluarea morală, care se află la originea fiecărei răni provocate creației”.
În cele din urmă, Papa i-a îndemnat pe creștini să cultive bucuria, amintind că aceasta nu izvorăște din bogăție sau din putere, realități care pot ajunge să-l degradeze pe om asemenea unui drog, înșelându-i inima și lăsând în urmă neliniște și gol interior.
„Adevărata bucurie izvorăște din credință, pentru că se întemeiază pe harul lui Dumnezeu, care aduce rod prin dăruirea noastră frățească.”
Revenind la Evanghelia zilei și la parabola talanților, Papa Leon al XIV-lea a observat că Isus „proclamă libertatea celor care, în lume, sunt tratați ca niște slujitori și caută să-i convertească pe cei care se consideră stăpâni”.
Prin această învățătură, Hristos ne cheamă să transformăm relațiile dintre noi și însăși societatea în care trăim.
Semnele bunătății despre care vorbește Evanghelia sunt tocmai talanții prețioși încredințați omului. Aceștia nu reprezintă doar capacități sau daruri personale, ci devin, prin felul în care îi folosim, o misiune și o responsabilitate. Suntem chemați să-i facem roditori prin fapte bune, contribuind la răspândirea dreptății, a adevărului și a grijii față de ceilalți.
În încheiere, Sfântul Părinte i-a îndemnat pe credincioși să nu se lase cuprinși de frică față de Dumnezeu, asemenea slujitorului rău din parabolă, ci să învețe să se încreadă în El. Numai astfel vor putea împărtăși bucuria care vine de la Dumnezeu și vor descoperi adevărul fundamental al identității lor: acela că sunt copiii Săi iubiți.
Sursa: Vatican News
