„În dimineata zilei de 19 iunie, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Muresan, liderul Bisericii Greco-Catolice, a adresat o scrisoare domnului Crin Antonescu, presedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constitutiei, prin care i-a solicitat includerea a doua amendamente în textul viitoarei Constitutii.
Primul amendament se refera la adaugarea Bisericii Greco-Catolice în articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe si a Casei Regale “în constituirea si modernizarea statului român”, iar al doilea amendament la definirea libertatii religioase, urmând exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
“Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Român, identitatea nationala si limba româna în formele pe care le cunoastem astazi nu ar fi existat”, a spus Întâistatatorul Bisericii Greco-Catolice, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament.
Acesta a punctat în scrisoare din aportul major pe care Biserica Greco-Catolica l-a avut în constituirea identitatii nationale si a statului român. Cardinalul Lucian a facut, astfel, o incursiune istorica pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus “pentru prima data termenul de «natiune româna» la 1737”, a continuat cu “Scoala Ardeleana” care a “format constiinta nationala româneasca”, înlocuirea de catre Biserica Greco-Catolica a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare nationala de la 1848 si terminând cu aportul în unirea de la 1918 si lupta împotriva “comunismului si sovietizarii tarii”.
“Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolica în crearea identitatii nationale si faurirea statului român a fost recunoscut de Constitutia din 1923 (art. 22) si 1938 (art. 19), care afirma: «Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici românesti. Biserica ortodoxa româna fiind religia marei majoritati a Românilor este biserica dominanta în Statul român; iar cea greco-catolica are întâietea fata de celelalte culte.»”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.
“Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa dea credit institutiilor care au faurit România, speram sa luati ca model exemplul marilor oameni politici de dupa Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice mentionându-o în Constitutiile din 1923 si 1938, si nu al comunistilor care au dorit rescrierea istoriei si scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor”, a concluzionat Întâistatatorul Bisericii Române Unite argumentarea primului amendament.
Al doilea amendament s-a referit la modificarea articolului 29 din Constitutia din 2003 în vederea definirii libertatii religioase în România urmând modelul Conventiei Europene a Drepturilor omului, astfel: “Statul garanteaza dreptul la libertate de gândire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învatamânt, practici si îndeplinirea ritualurilor.”
“Definirea libertatii religioase în România este imperativa deoarece în declaratia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egala îndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.»”, considera Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice.
Prin scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de catre statul român în 1948 s-a încalcat declaratia de la Alba Iulia, s-a argumentat in scrisoare. “Chiar si dupa caderea regimului comunist Biserica Greco-Catolica înca nu a fost repusa în drepturi, în mare parte credinciosii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-si putea practica credinta liber si nestânjenit în România”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.
“Ne dorim ca aceasta noua Constitutie sa defineasca în termeni pozitivi libertatea religioasa astfel încât toti românii, indiferent de confesiune, sa se poata bucura de aceleasi drepturi în România”, a concluzionat Înaltul Ierarh scrisoarea adresata Domnului Crin Antonescu.
Prezentam mai jos textul integral al scrisorii.
* * *
Nr. 561/13
Domniei Sale,
Domnului Crin Antonescu
Presedinte al Senatului
Presedinte al Comisiei de revizuire a Constitutiei
Blaj, 19 iunie 2013
Stimate Domnule Presedinte,
Biserica Greco-Catolica solicita includerea urmatoarelor doua amendamente în viitoarea Constitutie a României:
1. În cazul în care viitoarea Constitutie, sau preambulul acesteia, va contine articolul “România recunoaste rolul istoric, în constituirea si modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale”, acesta sa fie completat astfel:
“România recunoaste rolul istoric, în constituirea si modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale.”
Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Român, identitatea nationala si limba româna în formele pe care le cunoastem astazi nu ar fi existat.
Acest lucru îl argumentam astfel:
– Episcopul greco-catolic Ioan Inocentiu Micu Clain introduce pentru prima data termenul de “natiune româna” la 1737.
– O natiune, însa, nu poate exista fara limba si cultura, de aceea episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele scoli sistematice românesti. Aceste scoli au format constiinta nationala româneasca.
Despre rolul acestor scoli spun:
– Ion Heliade Radulescu: “de aici a rasarit soarele românilor”;
– Mircea Eliade: “limba, literatura româneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj”;
– Ion C. Bratianu, prim-ministru: “trebuie sa stiti ca descoperirea noastra nationala ne-a venit de dincolo, de peste Carpati, prin acei români care au fost trimisi la Roma, unde au învatat sa fie români!”.
– Corifeii “Scolii Ardelene” – Samuil Micu, Gheroghe Sincai, Petru Maior – au fost greco-catolici.
– Gheorghe Sincai, pe durata cât a fost Director al Scolilor, a înfiintat 300 de scoli românesti.
– Petru Maior a propus, la 1779, primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin si a tiparit prima carte în limba româna scrisa cu alfabet latin.
– Suplex Libellus Valachorum, petitia din 1792 pentru emanciparea natiunii române din Transilvania, porneste de la preotii greco-catolici.
– George Baritiu, fiu de preot greco-catolic, întemeiaza la 1838 presa româneasca din Transilvania.
– Ioan Rusu tipareste în 1842 prima carte de geografie cu titlul “Icoana Pamântului”.
– Biserica Greco-Catolica s-a implicat în convocarea Adunarii Nationale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertatii de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima data “vrem sa ne unim cu tara”.
– În Catedrala greco-catolica din Blaj a rostit Simion Barnutiu, la 14 mai 1848, celebrul discurs care a devenit platforma de gândire a Adunarii de la Blaj, pe care o va adopta si Avram Iancu în lupta sa. Barnutiu a pledat în discursul sau pentru libertate nationala si sociala, precum si necesitatea unitatii românilor. Discursul sau a fost ascultat si de Dumitru Bratianu si Alexandru Ioan Cuza.
– Imnul actual al României “Desteapta-te române” a fost scris în 1848 de greco-catolicul Andrei Muresanu.
– Pronuciamentul de la Blaj, 1868 – intelectualii români adunati pe Câmpia Libertatii cer atât “egalitate nationala cât si confesionala” pentru români.
– Tineri români blajeni au trecut Carpatii si au participat la razboiul de independenta din 1877.
– Memorandumul din 1892, document prin care s-au cerut drepturi pentru toti romanii din Transilvania, a avut marea masa a semnatarilor greco-catolici, printre care Ioan Ratiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu.
– În 1916, când soldatii români au trecut Carpatii, Biserica Greco-Catolica i-a primit cu bratele deschise, ca adevarati eliberatori.
– La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezolutia Unirii Transilvaniei cu România, iar Alexandru Vaida-Voevod (greco-catolic) a vorbit în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie 1918 spunând ca natiunea româna din Austro-Ungaria este “libera de orice înrâurire straina”, sa-si aleaga “asezarea ei printre natiunile libere”.
Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolica în crearea identitatii nationale si faurirea statului român a fost recunoscut de Constitutia din 1923 (art. 22) si 1938 (art. 19), care afirma:
“Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti.
Biserica ortodoxa româna fiind religia marei majoritati a Românilor este biserica dominanta în Statul român; iar cea greco-catolica are întâietea fata de celelalte culte.”
În 1948 Biserica Greco-Catolica s-a opus institutional comunismului si sovietizarii tarii, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948, a fost scoasa în afara legii de catre comunisti, proprietatile i-au fost confiscate iar credinciosii, preotii si episcopii aruncati în temnite.
În momentul scoaterii în afara legii, Biserica Greco-Catolica a avut, pe lânga biserici, 20 de licee de baieti, 14 licee de fete, 4 orfelinate, 424 de calugari educatori în scoli si internate sau ca surori medicale în spitale, sute de scoli satesti, toate puse în slujba educarii si emanciparii natiunii române.
Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa dea credit institutiilor care au faurit România, speram sa luati ca model exemplul marilor oameni politici de dupa Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice mentionându-o în Constitutiile din 1923 si 1938, si nu al comunistilor care au dorit rescrierea istoriei si scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor.
2. Garantarea libertatii religioase. Înlocuirea art. 29 din Constitutia din 2003:
“(1) Libertatea gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi îngradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrâns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste în spirit de toleranta si de respect reciproc.”,
cu textul bazat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului:
“Statul garanteaza dreptul la libertate de gândire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învatamânt, practici si îndeplinirea ritualurilor.”
Textul Constitutiei din 2003 nu defineste în termeni pozitivi ce e libertatea de constiinta sau religie, ceea ce face acesti termeni neclari.
Definirea libertatii religioase în România este imperativa deoarece în declaratia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: “Egala îndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat”.
Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de catre statul român în 1948 a fost o încalcare a declaratiei de la Alba Iulia. Chiar si dupa caderea regimului comunist Biserica Greco-Catolica înca nu a fost repusa în drepturi, în mare parte credinciosii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-si putea practica credinta liber si nestânjenit în România.
Ne dorim ca aceasta noua Constitutie sa defineasca în termeni pozitivi libertatea religioasa astfel încât toti românii, indiferent de confesiune, sa se poata bucura de aceleasi drepturi în România.
Asigurându-Va, Domnule Presedinte, de cele mai alese gânduri, Va transmitem arhiereasca binecuvântare.
† CLAUDIU
Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore
† Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop Major