„Religia ca factor de coeziune sociala face obiectul unui reînnoit interes din partea Consiliului Europei. Pe lânga principiile drepturilor omului, democratiei si statului de drept, tema libertatii religioase îi preocupa din ce in ce mai mult pe functionarii de la Strasbourg. Cristos erupe în scena europeana prin credinciosii sai, care demonstreaza clar ca nu accepta sa relege sferei private dimensiunea credintei lor.

Presedintii Conferintelor Episcopale din tarile Europei de sud-est au raspuns în acest an invitatiei Observatorului Permanent al Sfântului Scaun pe lânga Consiliul Europei, mons. Aldo Giordano, de a se întâlni la Strasbourg pentru a-si aprofunda cunostintele despre institutiile europene, de a discuta si a împartasi cu unii functionari ai institutiilor de la Strasbourg preocuparea comuna pentru adevaratul bine spiritual, politic si social al persoanelor acestui continent.
La întâlnire au participat presedintii Conferintelor Episcopale din Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Grecia, România, ai Conferintei Episcopale Internationale Sfintii Chiril si Metodiu si ai Turciei, împreuna cu arhiepiscopul maronit de Cipru si episcopul de Chisinau (Republica Moldova).
La Strasbourg episcopii s-au întâlnit cu diferiti responsabili ai Consiliului, printre care Directorul General al programelor, dr. Gabriella Battaini-Dragoni; judecatorul Jean-Paul Costa, fostul Presedinte al Curtii Europene a Drepturilor Omului, Presedintele Comisiei de la Venetia, dr. Gianni Buquicchio, dr. Giovanni Battista Celiento, Senior Evaluator si dr. László Surján, Vicepresedintele Parlamentului European.

Consiliul Europei, care a luat fiinta în 1949, este organizatia politica cea mai veche de pe continent si are un rol important în procesul de unificare a Europei, sustinând valorile drepturilor omului, ale democratiei si ale primatului dreptului (statul de drept). Astazi Consiliul trece printr-o perioada de mari reforme pentru a repune în centrul actiunii sale valorile care au stat la baza constituirii sale.
În diferitele întâlniri cu responsabilii institutiilor europene au fost abordate, printre altele, urmatoarele teme:

Libertatea religiei
Biserica si Consiliul Europei împartasesc aceleasi preocupari în fata actualei cresteri a fenomenelor de violare a libertatii religiei în tarile europene, care deseori duc la acte de violenta, extremisme si discriminari, mai ales împotriva crestinilor. Aceste fenomene atenteaza la stabilitatea societatii europene si la dreptul fiecarui cetatean de a-si alege si practica liber propria religie. În acest sens, Biserica spera ca în viitor Consiliul sa devina din ce în ce mai mult un promotor al libertatii religiei.

Interesul reînnoit pentru religie
Episcopii prezenti privesc cu atentie la interesul reînnoit al Consiliului Europei pentru dimensiunea religioasa a cetatenilor sai. Rolul religiei apare din ce în ce mai mult nu ca si cauza a problemelor, ci ca factor de coeziune sociala. De fapt, Consiliul Europei a initiat de câtiva ani un dialog cu comunitatile religioase ale continentului. Participantii la întâlnire saluta dorinta Consiliului de a face acest dialog în mod regulat, exprimându-si, totusi, unele rezerve si preocupari asupra eficacitatii întâlnirilor dintre comunitati si convingeri religioase foarte diferite între ele.

Rolul public al religiilor
Faptul ca religia îsi asuma un rol public din ce în ce mai mare în viata si constiinta cetatenilor europeni este clar demonstrat de cresterea considerabila a recursurilor pe teme legate de dimensiunea religioasa care ajung la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Este vorba de recursuri care pleaca de la posibilitatea de a-si exprima public propria apartenenta si convingere religioasa, la recunoasterea legala a entitatilor religioase, mai ales cele ale Bisericii Catolice în numeroase tari ale sud-estului Europei. În acest sens, participantii recunosc importanta faptului de a sprijini munca functionarilor europeni, care trebuie sa vegheze în special ca dispozitiile lor sa fie întotdeauna inspirate din valori comune si recunoscute.

Reconcilierea în Europa
Reconcilierea, în caritate si justitie, ramâne o grija si o prioritate pe care Bisericile din sud-estul Europei trebuie sa o urmareasca si sa o promoveze. Ea nu se încheie cu iertarea unui trecut de diviziune si conflict, ci trebuie sa se finalizeze prin cooperare.

În cursul dezbaterilor au fost puse diversilor reprezentanti ai Consiliului diferite alte întrebari pentru ca ele sa poata deveni obiectul de reflectie al institutiilor europene, cum ar fi: posibilitatea ca viata înca nenascuta sa poata primi aceeasi atentie si sa poata avea aceleasi posibilitati de aparare pe care le primeste orice alta persoana; dreptul si apararea familiei; cresterea posibilitatilor de control din partea Consiliului pentru sentintele Curtii neaplicate la nivelul statelor…

Pe parcursul întâlnirii, participantii s-au întâlnit si cu ambasadorii, judecatorii si unii functionari ai tarilor lor, pentru a discuta împreuna despre contributia pe care fiecare din aceste Biserici minoritare si-o aduc binelui comun al societatii lor. Faptul ca fiecare Biserica locala apartine Bisericii universale este deja o mare contributie pentru întâlnirea dintre diferite popoare si culturi.

În dupa-masa zilei de miercuri, 7 martie, presedintii au participat la Liturghia pentru Europa, organizata de Misiunea Permanenta a Sfântului Scaun în colaborare cu Arhidieceza de Strasbourg. Liturghia a fost condusa de arhiepiscopul locului, Jean-Pierre Grallet, iar predica a fost tinuta de observatorul permanent, mons. Aldo Giordano, într-o catedrala plina de credinciosi, printre care numeroase persoane implicate în institutiile europene: eurodeputati, ambasadori si functionari ai Consiliului Europei, judecatori ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si membri ai comunitatilor si organismelor bisericesti care participa îndeaproape la drumul european.

Lista presedintilor participanti

Albania – Î.P.S. Mons. Rrok Mirdita, Arhiepiscop si Mitropolit de Tirana – Durrës
Bosnia Hertegovina – P.S. Mons. Franjo Komarica, Episcop de Banja Luka
Bulgaria – P.S. Mons. Christo Proykov, Exarh Apostolic de Sofia
Cipru – Î.P.S. Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscopul maronit al Ciprului
Grecia – P.S. Mons. Fragkískos Papamanólis, Episcop de Siros si Santorini
Moldova – P.S. Mons. Anton Cosa, Episcop de Chisinau
România – P.S. Mons. Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare (înlocuitor al Presedintelui)
Sfintii Chiril si Metodiu – Î.P.S. Mons. Zef Gashi, Arhiepiscop de Bar
Sfintii Chiril si Metodiu – P.S. Mons. Ladislav Nemet, Episcop de Zrenjanin (Secretar General al Conferintei Episcopale)
Turcia – P.S. Mons. Louis Pelâtre, Vicar Apostolic de Istanbul

Sfântul Scaun:
Mons. Aldo Giordano, Observator Permanent al Sfântului Scaun pe lânga Consiliul Europei
Mons. Sladan Cosic, Observator Permanent secundar

C.C.E.E.:
Mons. Duarte da Cunha, Secretar General al C.C.E.E.

Consiliul Conferintelor Episcopale Europene (CCEE) reuneste cele 33 de Conferinte Episcopale de pe continent, reprezentate de presedintii lor, si Arhiepiscopul de Luxemburg, Arhiepiscopul Principatului de Monaco, Arhiepiscopul Maronit al Ciprului, precum si Episcopul de Chisinau (Republica Moldova) si Episcopul de Muncaci (Ucraina). Presedintele CCEE este Cardinalul Péter Erdo, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Primat al Ungariei; vicepresedinti sunt: Cardinalul Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova, si Arhiepiscopul de Przemysl (Polonia), Józef Michalik. Secretarul General al CCEE este Parintele Duarte da Cunha. Sediul Secretariatului este în St. Gallen (Elvetia).