„Nu mă lăsa, Doamne! Isuse Cristoase, ia-mă sub scutul Tău, Spirit Sfânt luminează-mi mintea, întăreşte-mi voinţa,

arată-mi ţintele nobile şi mijloacele potrivite!” (Iuliu Maniu)

„N-am tranzacționat niciodată principiile, n-am cedat niciodată din obiectivele care privesc

independanța sau suveranitatea națională.” (Corneliu Coposu)

„Înainte de a se cere soliditate statului român, este nevoie să existe unitate între oameni,

respect față de Biserică și între Biserici.”

„În viziunea lui Iuliu Maniu și a lui Corneliu Coposu, omul are drept principală caracteristică demnitatea.”

La inițiativa și prin implicarea asociației AGRU eparhial, în colaborare cu Biroul Pastoral și cu asociația Reuniunea Mariană, s-a organizat deplasarea unui grup de credincioși la cea de-a VIII-a ediție a Galei Corneliu Coposu, în prima zi a acestui eveniment, în data de 10 noiembrie 2025, la Bădăcin și la Bobota. Aceste localități au fost înnobilate pentru totdeauna de pașii celor doi patrioți, repere ale istoriei României, Iuliu Maniu și Corneliu Coposu. Evenimentul se desfășoară anual, prin implicarea Fundației Corneliu Coposu, sprijinită de către autoritățile locale sălăjene și, desigur, de către parohiile greco-catolice locale. Un merit deosebit în acest demers îl au, prin dedicarea și grija lor, Părintele Cristian Borz și Părintele Nichita Orest.

Anul 2025 marchează 30 de ani de la trecerea la Domnul a seniorului Corneliu Coposu și 72 de ani de la a lui Iuliu Maniu.

Evenimentul a început la Bădăcin, la Casa Memorială „Iuliu Maniu”, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani prin strădania și sufletul cu care se implică Părintele Cristian Borz, alături de întreaga sa familie.

Programul a început cu o dezbatere care a adus în prezent prețioasa moștenire morală și politică pe care au lăsat-o în urmă cele două personalități marcante ale istoriei țării noastre: „Iuliu Maniu și Corneliu Coposu – viziune și rigoare morală. De ce are nevoie viitoarea elită a României și generația tânără de exemplul lor?”. Au luat cuvântul prof. univ. Ioan Stanomir de la Universitatea din București, lect. univ. dr. Mihai Maci de la Universitatea din Oradea, prof. asociat Andrei Dădălău de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și muzeograf Andreea Corca de la Muzeul național Brukenthal din Sibiu. Moderator a fost Ion-Andrei Gherasim, președinte al Fundației Corneliu Coposu.

Cei prezenți au avut parte de o veritabilă lecție de morală și de politică, ascultând modul în care, prin dedicare dusă până la jertfă, cele două personalități au reușit să scrie pagini valoroase în cartea de istorie a României.

Prin luările cuvânt s-a subliniat cum în zilele noastre, când lumea se schimbă cu prea mare repeziciune, se vorbește tot mai puțin despre om, creștinism, morală ori binele comun, adevăratele rădăcini umane la care este esențial să ne reîntoarcem. O societate fără valori nu știe de unde vine și nici încotro se îndreaptă. Din păcate puțini tineri mai caută astăzi în trecut modele pentru viitor, de aceea este foarte important ca valorile trecutului să fie susținute pentru a rămâne în atenția prezentului. … Cât de important este să-i avem ca model pe cei din „generația de aur”, care practic și-au jertfit viața pentru a-și îndeplini misiunea față de patrie, pentru democratizarea statului, prin cariere politice de decenii, ”răsplătite” cu trădări, umilințe, detenție și cruzime nemărginită, reușind cu adevădrat să lase o moștenire atât de importantă în urmă.

După eliberarea din temnițele comuniste, Corneliu Coposu, acest stâlp al renașterii democrației, a considerat esențială menținerea unității statale, deziderat la fel de actual într-o țară unde oamenii se lasă atât de ușor manipulați și dezbinați… . Dacă Iuliu Maniu și Corneliu Coposu, cu care destinul a fost neîndurător, și-au făcut din plin datoria față de țară, este acum obligația noastră să acționăm încât toate acestea să nu fi foat în zadar. … Bădăcinul, Bobota și alte asemenea locuri ar trebui să constituie repere prin care să ne definim ca români. Iuliu Maniu și Corneliu Coposu nu au aparținut neapărat unui partid, ci țării, cei doi cu siguranță astăzi ar dori să ne împăcăm ca popor, să fim români democrați, cu iubire de țară și de Dumnezeu, punând preț pe ideea demnității umane, care să ne unească.

Nu putem ști ce a fost în sufletul lui Iuliu Maniu, ce a însemnat pentru el, care după multă strădanie, odată cu Marea Unire și-a văzut visul împlinit, apoi, după ani, idealurile devastate sub comunism. De-asemenea, Corneliu Coposu preluând moștenirea lui Iuliu Maniu, trăind relativ puțin după 1989, rămânând cu o parte din speranțe neîmplinite, ar fi dorit, la fel ca mentorul său, să nu cădem astăzi pradă deznădejdii și absurdului, să ne ferim de ură și dezbinare.

S-a subliniat că, înainte de a se cere soliditate statului român, este nevoie să existe unitate între oameni, respect față de Biserică și între Biserici. Omul nu este perfect, de aceea trebuie evitată ura și dezbinarea. Cei care i-au urât pe Iuliu Maniu și pe Corneliu Coposu aparțineau diferitelor confesiuni. Cei doi însă i-au mișcat pe mulți și nu au trădat, nici cu prețul vieții. Fericirea lor se regăsea în socializare, în participarea la viața Bisericii. Aceste elite transced timpului lor și „aruncă busola” în societate, constituindu-se ca repere.

Viața acestor vrednici înaintași, grea, însă desăvârșită, a fost trăită în slujba adevărului, a libertății, a demnității umane, a credinței neclintite în Dumnezeu și a speranței într-o Românie unită prin valori. Respectul faţă de om i-a definit, acționând de-a lungul carierei lor în spiritul unui dialog rațional cu ceilalți, cu convingerea că se poate vorbi rațional cu ceilalți, adresându-se cu o extremă politețe, îmbinând legitimitatea cu legalitatea.

Faptul că lui Iuliu Maniu nici în închisoare nu i s-a făcut vreo propunere de colaborare, poate fi interpretată ca fiind o onoare oferită victimei de către călău.

Se consideră o prioritate națională ca școala să îi ajute pe elevi și studenți să afle despre astfel de elite, prezentându-le nu doar ca pe niște efigii, ci în umanitatea lor, încât să devină accesibili tinerilor, care să învețe astfel importanța intreracțiunii și a acțiunii pentru binele general, fără a aștepta recompense. Tinerii consideră că libertatea este de la sine înțeleasă în societate. În zilele noastre este mai greu înțeleasă atitudinea de a fi dispus pentru a trece prin greutăți și suferințe cu seninătate, pentru implinirea unui scop nobil.

A urmat o vizită ghidată prin Casa Memorială „Iuliu Maniu”, unde Părintele Cristian Borz a continuat să ofere participanților informații interesante, chiar inedite, cum ar fi factura pentru telefonie cu desfășurător inclus a ilustrului om de stat.

În continuare, după agapa oferită cu căldură de către gazde, grupul s-a deplasat către următoarea destinație prevăzutră în program.

Ajunși la Bobota, alt loc impregnat de istorie, satul natal al marelui om politic Corneliu Coposu, orădenii, alături de ceilalți participanți, au fost întâmpinați cu deosebită căldură de către inimosul Părinte Orest Nichita, alături de oficialitățile locului și, desigur, preoții din zona Sălajului.

A fost vizitată Biserica Memorial „Corneliu Coposu”, aflată în construcție prin bunăvoința donatorilor, aceștia fiind așteptați cu speranță în continuare, fiind oferite broșuri cu conturile bancare aferente acestui deziderat. Părintele-gazdă a descris împrejurările și a amintit persoanele, fizice și juridice, care au făcut posibilă această construcție, acest important lăcaș de cult care va ajuta generațiie ce vor urma să afle despre Marii Oameni care au iubit și slujit cu adevărat România, oferindu-și întreaga viață, cu convingerea fermă că nu va fi în zadar.

După prezentare, luările de cuvânt și discuțiile din incinta viitoarei biserici, pentru a aduce un omagiu memoriei Seniorului, ca reafirmare a recunoștinței celor de acum față de moștenirea lui morală și politică, a urmat o depunere de coroane la monumentul care i-a fost închinat.

În continuare, după programul artistic oferit de un grup de copii talentați și inimoși, care au încântat privirile spectatorilor cu frumoasele costume populare ale locului, cântând inclusiv pe versurile lui Coposu, programul a inclus o vizită ghidată la Centrul Cultural „Șincai-Coposu” din Bobota, anumite sectoare fiind prezentate chiar de copii. Expoziția „Corneliu Coposu” a fost prezentată de către domnul Marin Pop, muzeograf la Muzeul Județean Sălaj, născut tot în Bobota.

Seara a fost încheiată la Căminul Cultural din localitate, unde cei foarte mulți prezenți au fost invitați cu drag la o cină generoasă, prin grija Primăriei Bobota, îmbogățită spiritual prin binecuvântarea oferită împreună de cei doi preoți ai locului, ortodox și greco-catolic.

Noi, care am avut bucuria de a participa la un asemenea eveniment, de-a lungul drumului am mulțumit lui Dumnezeu pentru darul acestei zile, prin rozarii, cântece și devoțiuni. Am avut ocazia de a păși în locuri încărcate de atâta istorie și de atâta dragoste de țară încât ne-am exprimat recunoștința, admirația și respectul profund pentru viața acestor simboluri ale verticalității și speranței, cărora le datorăm atât de mult și care au prețuit DEMNITATEA UMANĂ.

Mulțumim tuturor celor care s-au străduit pentru reușita acestui eveniment!

Personalitatea distinsă și caracterul înalt al lui Iuliu Maniu se disting cu ușurință inclusiv din rugăciunea pe care obișnuia să o rostească, rugăciune amintită în cuvântul de deschidere al evenimentului, rostit de către Părintele Borz Cristian:

„Doamne Dumnezeule, dă-mi sănătate, putere de muncă, rezistenţă morală şi fizică. Curăţă-mi Doamne gândurile, îndreaptă-mi judecăţile, apără-mă de griji, necazuri şi schinjuiri. Alungă de la mine lenea, neştiinţa şi uitarea, micimea de suflet şi nesimţirea împietrită.

Doamne Dumnezeule, îndură-te spre noi, omenirea păcătoasă şi iartă-mi, Doamne, păcatele. Ajută-mi, Doamne, să-ţi mulţumesc pentru tot ajutorul pe care mi l-ai dat. Nu mă lăsa Doamne! Isuse Cristoase ia-mă sub scutul Tău, Spirit Sfânt luminează-mi mintea, întăreşte-mi voinţa, arată-mi ţintele nobile şi mijloacele potrivite.

Prea Sfântă Maria, roagă-te pentru noi, Arhanghelii Mihail şi Gavril, îngeri păzitori şi spiritele bune, rugaţi-vă pentru mine şi pentru ai mei!”

În ceea ce îl privește pe Corneliu Coposu, cei care au parcurs „Jurnalul interzis” al acestuia, au rămas uimiţi de realităţile descrise.

Rugă – Corneliu Coposu

„Cerne Doamne liniștea uitării

Peste nesfârșita suferință

Seamănă întinderi de credință

Și sporește roua îndurării.”

Cei care vor să facă donații pentru a sprjjnini continuarea construirii Bisericii Memorial „Corneliu Coposu” o pot face luând legătura cu Părintele Orest Nichita, paroh al Bisetricii greco-catolice din Bobota.

 

Ramona Nemeș, secretar AGRU eparhial

Laura Ologu, Biroul Pastoral

Maria-Mirela Filimon, Preşedinta eparhială a Reuniunii Mariane Oradea