În Evanghelia de astăzi Îl vedem pe Mântuitorul care îi spune lui Petru (Lc 5,1-11) să înainteze în larg, iar răspunsul este simplu: „După cuvântul Tău, Doamne.”
La catafalcul celui care a fost Preafericitul Cardinal Lucian Mureșan, suntem cu sufletul cernit. Chiar dacă suntem convinși că dânsul a dobândit Împărăția Cerurilor și ar trebui să fim bucuroși, atunci când o persoană care ne este dragă, care a avut un rol cu totul deosebit sau a marcat istoria aproape un veac, pleacă dintre noi, este firesc, din punct de vedere uman, să fim ușor întristați. A fost cu adevărat un om bun, blând, sfânt din punct de vedere spiritual. A știut să asculte, a văzut minunea Harului și a urmat chemarea — asemenea lui Petru din Evanghelia de astăzi.A ascultat, a văzut Pescuirea Minunată și L-a urmat, asemenea lui Petru.
Ascultarea
A ascultat atunci când mrejele Bisericii erau goale, în 1990. A ascultat când, în 1994, bisericile erau pierdute, credincioșii risipiți, episcopii și preoții martirizați. A ascultat, fiind convins că Domnul este Cel care lucrează. Apoi, a avut bucuria să vadă rodul acestei ascultări, bucuria că a știut să țină cu tenacitate mrejele — frâiele corabiei. Doar câteva momente în acest sens doresc să vi le amintesc:
• Biblia de la Blaj – s-a retipărit după 205 ani datorită dânsului.
• Inocențiu Micu Klein, care și-a dorit ca la înviere să fie înmormântat în pământul sfânt al Blajului – a fost adus aici, și aici este.
• Atanasie Anghel a revenit aici și este stâlp al Catedralei Blajului.
• Biserici construite în întreaga Arhieparhie de Alba Iulia și Făgăraș.
Aceasta este roada, minunea Pescuirii. Amintiți-vă cum își mărturisea micimea, spunând: „Sunt nevrednic…” Și totuși, a mărturisit cu toată puterea conștiinței și a credinței dânsului măreția și minunile lui Dumnezeu.
Misiunea ca „pescar de oameni”
Este dânsul cel care a ridicat Biserica noastră la rangul de Arhiepiscopie Majoră. Este dânsul cel care a primit cardinalatul din partea Papei Benedict al XVI-lea. Este dânsul, PF Lucian, cel care a făcut posibilă vizita Papei Francisc la Blaj. Este dânsul cel care a fost martor la minunea beatificării episcopilor greco-catolici români pe Câmpia Libertății.
Care dintre episcopii morți la Sighet, la Gherla, care dintre preoții noștri, care dintre persoanele noastre dragi, copiii preoților urmăriți de toate securitățile posibile și imposibile, ar fi crezut, în acea istorie neagră, că cei șapte episcopi vor fi beatificați?
Și, prin ei, au fost beatificați toți credincioșii noștri, toate călugărițele, toți preoții, seminariștii — toți, dragilor, sunteți părtași la acea beatificare!
Cu adevărat, Preafericitul Părinte Lucian a reușit să împlinească toate acestea cu o umilință și o tenacitate extraordinare și a dus mai departe Corabia. A ascultat Cuvântul, L-a urmat și a văzut.
A știut întotdeauna că „aici este Pământul Sfânt al Blajului” (N. Iorga), a știut întotdeauna că „de aici a răsărit soarele românilor”, a știut dintotdeauna că „pecetea făurită la Blaj” (I. Heliade Rădulescu) nu se va stinge niciodată — prin făclia credincioșilor, a preoților, a seminariștilor, a marilor inteligențe iluminate aici, la Blaj… Nu trebuie să căutăm prea departe: dacă ne gândim la Școala Ardeleană, la Cipariu, la Bărnuțiu — toți s-au format aici, la aceste „fântâni”.
Iar dânsul a fost un continuator și a reușit, în această Catedrală — care este, parcă, o „prescură” — să formeze un Agneț al Bisericii noastre, alcătuit din patru personalități cu totul deosebite: Atanasie Anghel, care a făurit Unirea; Inocențiu Micu, care a întemeiat Blajul; Alexandru Todea, care a văzut reînvierea și renașterea Bisericii; Și acum se încheie, cu Preafericitul Cardinal Lucian. Este această catedrală Prescura Bisericii noastre, iar acești patru pilaștri pătratul de aur, pecetea Blajului, Agnețul care devine Pâinea de pe Patenă, atunci când se transformă în Trupul Domnului? Cu adevărat, atunci, înseamnă că avem o perspectivă. Cu adevărat, știm să ne adăpăm din Fântâna Vieții, știm să trăim și știm să mergem mai departe.
Suntem triști, dragilor, dar avem o bucurie în suflet: că dânsul a completat aici, în Catedrala Sfântă a Blajului, această pecete care ne dă speranța că în Domnul și cu Maica Sfântă putem merge înainte! Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!
Maica Sfântă să-L poarte pe Preafericitul Părinte în Împărăția Cerurilor și să-L prezinte Domnului Său, pe care L-a iubit toată viața: Isus Cristos! Amin.
Biroul de Presă EGCO