Se deschide o poartă în zidul cam de șase metri înalt și intrăm într-o curte, nu prea mare, în fața unei clădiri cu două etaje; în partea stângă, de-a lungul zidului până la intrare, erau înșiruiți o seamă de gardieni în uniforme albastre; erau gardienii penitenciarului din Sighet. Când ne-am coborât din mașini, am auzit față de ai noștri spunând între ei și păzitorilor noștri: Băgăm bivolii la grajd, scrie, citându-l pe episcopul Iuliu Hossu, teologul și istoricul contemporan Cristian Bădiliță, la aflarea veștii promulgării de beatificare a celor șapte episcopi greco-catolici, pe 19 martie a.c.. cei șapte se află și cardinalul in pectore Iuliu Hossu. Istoricul Cristian Bădiliță citează cu acest prilej din albumul Geniul greco-catolic românesc, în curs de editare la Editura Vremea, realizat împreună cu doamna Laura Stanciu. Lucrarea mult așteptată vede lumina tiparului chiar în aceste zile .

„Cardinalul Iuliu Hossu, unul dintre cei sapte episcopi-martiri care vor fi beatificati de Papa Francisc, scrie teologul și istoricul Cristian Bădiliță. În decembrie 1918 îl regăsim pe tânărul episcop greco-catolic în ipostaza de «crainic al Unirii de la Alba Iulia».  El citește Rezoluția Unirii în fața mulțimii și a episcopului ortodox de Caransebeș, Miron Cristea, fiind ales unul din cei patru vicepreședinți ai Marelui Sfat Național. Pe 2 decembrie, alături de Miron Cristea, Vasile Goldiș și Alexandru Vaida-Voevod, îi înmânează Regelui Ferdinand, la București, hotărârile ardelenilor. După acest moment, care-l va marca definitiv, episcopul se va dedica întăririi Bisericii Greco-Catolice.

În următoarele două decenii, ca episcop de Cluj-Gherla, din octombrie 1930, urmând exemplul lui Grigore Maior, a făcut peste șapte sute de vizite canonice în eparhie. Consolidează școlile confesionale de la Gherla, edifică Academia de Teologie de la Cluj, Școlile Normale de învățători și învățătoare, care, prin grija sa, au beneficiat de «casă nouă». Tot Iuliu Hossu a introdus săptămâna de rugăciune pentru «unirea Bisericilor» (18-25 ianuarie). (…) Pe 1 decembrie 1948 Marea Adunare Națională, prin decretul 358, desființa «cultul greco-catolic» și expropria toate bunurile acestuia. În prealabil, pe 28 octombrie, episcopul Hossu fusese arestat și dus la reședința Patriarhiei Ortodoxe de la Dragoslavele (Argeș). Tot aici vor fi «găzduiți», sub strictă supraveghere, și ceilalți ierarhi greco-catolici arestați: Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan (depuși de guvernul Groza pe 18 septembrie), Vasile Aftenie și Ioan Suciu (ultimul depus pe 3 septembrie). În februarie 1949 vor fi transferați la mânăstirea ortodoxă Căldărușani, iar în mai 1950 la închisoarea de la Sighet”.

Binecuvântatã esti tu, Biserică Greco-Catolică curățată prin focul suferințelor. Tu ai trecut prin apa botezului, iar acum treci prin focul suferintelor, dar într-o zi vei ajunge la pace: citim în memoriile cardinalului Hossu (cartea Credința noastră este viața noastră), care au fost traduse recent și în limba italiană, fiind recent publicată cartea La nostra fede è la nostra vita, editată de Marco della Torre.