„
25 noiembrie 1739 – 2 octombrie 1830
188 de ani de la sfârsitul vietii
„Ioan Bob, pe cât a fost de modest în viata, facând bine în ascuns, asa a fost si ca Parinte ’’ .
Pr. Marinel Sâmbotelecan
Episcopul Ioan Bob „a fost mare prin eficienta, dupa Inochentie Întemeietorul, care a fost mare prin viziune”.
În diploma de numire a lui Ioan Bob, ca Episcop al Diecezei de Alba Iulia si Fagaras, în 1782, Împaratul Iosif al II-lea motiva hotarârea: „ … pentru memorabilele virtuti, învatatura, pietate si moravuri desavârsite ale candidatului desemnat”.
Sinodul electoral, pentru numirea noului Episcop, dupa demisia Episcopului Grigore Maior, a propus Împaratului trei candidati: Ignatie Darabant si Iacob Aron, cu voturi mai multe, si pe Ioan Bob, cu voturi mai putine. Sunt câteva motive pentru care Împaratul l-a preferat pe Ioan Bob, unul este si faptul ca era preot, nu calugar.
Papa Pius al VI-lea a confirmat numirea si la 6 iunie 1784 Ioan Bob a fost consacrat episcop de catre Grigore Maior Episcopul demisionat.
Ioan Bob s-a nascut în comuna Orman, judetul Cluj, într-o familie de nobili români, Andrei Bob si Candida, fiica vicarului greco-catolic din Jucu de Jos. Dupa primii ani de scoala, urmati în localitatea natala, unde a avut îndrumator un învatator reformat, a continuat sa studieze la Ocna Dej, Jula, la Colegiul iezuit „Sfântul Iosif’’ din Cluj si apoi la Blaj.
Dorind sa devina calugar, intra în Manastirea „Sfânta Treime” din Blaj, face doi ani de noviciat, dar îsi da seama ca alta îi este chemarea: dorea sa fie preot, nu calugar.
Superiorul iezuitilor din Odorheiul Secuiesc, apreciindu-l si fiindu-i prieten, îl primeste ca administrator la resedinta din localitate, unde va ramâne între anii 1765-1769, ca apoi sa se înapoieze la Blaj, tot ca administrator la Manastirea basilienilor. În 1773, Episcopul Grigore Maior îl va trimite la Târnavia, cunoscuta „Roma slovaca” sau Sâmbata Mare, unde, în Biserica „Sfântul Nicolae’’ este mormântul lui Nicolaus Olahus; la Târnavia va studia Teologia timp de patru ani. De Sfintele Sarbatori ale Pastelui din anul 1778, Episcopul Grigore Maior îl hirotoneste preot. Câteva luni a fost secretar episcopal la Blaj, dar, cunoscându-i calitatile deosebite, Episcopul îl va numi protopop la Daia Româna si în scurt timp la Târgu Mures.
Episcopul Ioan Bob l-a avut predecesor pe Grigore Maior si succesor pe Ioan Lemeni, între acestia doi se încadreaza episcopatul lui Bob, cel mai lung din istoria Bisericii noastre – 48 de ani. Perioada în adevar lunga, cea mai lunga pentru un arhiereu, dar si cu „cea mai grea pastorire dintre toti arhiereii Bisericii Unite din Ardeal”.
A fost Episcopul care si-a facut datoria cu „subtila inteligenta si luciditate”. Cei mai multi dintre biografii sai insista asupra disensiunilor dintre Episcop si corifeii Scolii Ardelene. Pentru ca motivul disensiunilor nu era de natura personala, viza diferende de principii, credem ca readucându-l în atentie, la un moment comemorativ, este mai bine sa retinem însemnatatea episcopatului sau „momentul Ioan Bob” în sirul neîntrerupt al Episcopilor uniti.
Transilvania Episcopului Ioan Bob este cea a Iluminismului, a Iluminismului catolic din Imperiul Habsburgic, când Curtea vieneza este angajata în reforme structurale politice, culturale, administrative si sociale, emanciparea omului fiind gândita a fi posibila prin ratiune si luminare, adica prin cultura si educatie.
Prin Unirea cu Roma de la 1700, ne-am înapoiat în Biserica Catolica de care am fost rupti fara voia noastra si istoria noastra va lua un alt curs; desprinsi de influenta Orientului, ne-am regasit locul în Europa. În noul cadru, Scoala Ardeleana, creatia Bisericii Greco-Catolice, în cultura este „hotarul dintre ieri si mâine, ea marcheaza începutul modernitatii noastre în toate domeniile”. Ideile stimulatoare ale Iluminismului european cuprind Transilvania si dau nastere curajului de a gândi, dar se creeaza totodata si un nou mod de gândire. Acesta este „Momentul istoric Ioan Bob”.
De la început grija Episcopului a fost organizarea conducerii Diecezei dupa modelul latin, dovedit, de mai bine de un mileniu, a fi cel mai bun: a introdus capitulul (capitlu) catedral alcatuit din sapte canonici, cu atributii de cult, dar si cu responsabilitati bine stabilite, condus de un prepozit.
De la Blaj, cuvântul Episcopului Ioan Bob ajungea la toti preotii, la toti laicii, ajungea îndemnul de credinta si de trairea ei. A ridicat biserici si case parohiale, unele îi pastreaza si azi numele: „Biserica Bob” din Cluj, „Biserica Bob” din Medias si „Biserica Bob” din Târgu Mures.
Una dintre cele mai însemnate activitati a Episcopului a fost cea editoriala, deosebit de benefica pentru Biserica: a tiparit aproape toate cartile de cult necesare, a sprijinit învatamântul, a tiparit manuale, a scris personal manuale si a publicat carti pentru „luminarea poporului”. Este autorul primei ample lucrari lexicografice românesti: „Dictionariu romanesc, lateinesc si unguresc”, Cluj, 1822-1823, care cuprinde aproximativ 11.000 de cuvinte românesti carora le da echivalentul în latina si maghiara.
Episcopul Bob a tiparit din lucrarile corifeilor Scolii Ardelene, astfel amintim: „Theologie moraliceasca sau Bogoslovia” 2 volume, 1796, „Theologie dogmatica si moraliceasca dupa Taine peste tot”, 1801, sapte lucrari despre fiecare „Taina si Urmarea lui Cristos” de Thomas a Kempis.
O pastoratie înfloritoare, care retine ca una dintre cele mai însemnate realizari tiparirea Bibliei de la Blaj ,1795, sau Biblia lui Clain, sau Biblia lui Bob, în traducerea Septuagintei de catre Samuil Micu Clain. Este a doua traducere a Sfintei Scripturi în limba româna, prima fiind Biblia de la Bucuresti, dar Biblia de la Blaj o întrece în frumusetea limbii si în evolutia ei literara. Mitropolitul Andrei Saguna a retiparit-o la Sibiu, iar la Bucuresti a fost retiparita în anul 1914, cu un alt titlu: Biblia Sinodala.
În anul 2000, la initiativa Preasfintiei Sale Virgil Bercea Biblia de la Blaj a fost republicata într-o editie jubiliara la Tipografia Vaticana din Roma. Noua editie este realizarea unui grup de istorici si filologi clujeni, volum care în partea stânga cuprinde reproducerea anastatica a textului, cu caractere chirilice, iar în partea dreapta este transcrierea cu litere latine. Lansarea Bibliei lui Bob s-a facut la Roma, la 31 mai 2001, în prezenta Papei Ioan Paul al II-lea, care a admirat-o si a adus laude Bisericii Romîne Unite cu Roma. În tara, opera a fost distinsa de Academie, cu Premiul „Timotei Cipariu”.
Ioan Bob a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania; personal, a înaintat Curtii de la Viena Memoriu „Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae” (1792), alcatuit de corifeii Scolii Ardelene si alti preoti, în deosebi uniti, semnat si de Episcopul ortodox Gherasim Adamovici.
Nu putem sa încheim evocarea Episcopului Ioan Bob fara sa amintim sufletul sau bun, întotdeauna aplecat sa faca binele, în taina mai ales, pentru ca era de rara modestie, „blând, pasnic si iertator fara a leza dreptatea si disciplina canonica, spun cei care i-au fost în apropiere. Sensibilitatea sufleteaca o cunoastem si din fidelitatea si recunostinta ce i-a purtat-o binefacatorului sau, Episcopului Grigore Maior. Demisia si plecarea din Blaj a lui Grigore Maior îl doare si marturiseste: „ … m-a durut, caci Episcopul Maior mi-a fost mie ca un preabun parinte”.
Sunt 188 de ani de la intrarea Episcopului Ioan Bob în Eternitate … Sa-i aducem, învaluite în rugaciune, recunostinta si omagiul nostru, pentru ca si-a daruit viata Bisericii noastre si din roadele acelei daruiri ne bucuram si astazi.
Pe Episcopul nostru Ioan Bob, tine-l, Doamne, în Lumina si Iubirea Ta!
