„

De Andrea Tornielli

Angelo Gugel, de acum în pragul celor 83 de ani ai sai, începe sa relateze câteva episoade din lunga sa viata alaturi de papi. Foarte discretul si foarte rezervatul "adjutant de camera" originar din Miane, în Veneto, fost jandarm pontifical la sfârsitul pontificatului lui Pius al XII-lea, a lucrat la Guvernatorat în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea si în 1978 în mod surprinzator a ajuns sa fie "majordomul" lui Ioan Paul I. De atunci nu a mai parasit apartamentul pontifical, slujind neîntrerupt, dupa meteoritul Luciani, pe succesorul sau Karol Wojtyla timp de 27 de ani si ramânând în functie, cu toate ca a ajuns la vârsta pensionarii, si în primele luni de pontificat al lui Benedict al XVI-lea. Succesorul sau ca majordom în casa papei a fost Paolo Gabriele, protagonistul primului Vatileaks. Si în acele luni dificile multi din Vatican au amintit si au regretat stilul impecabil al lui Gugel, care acum a dat un lung interviu la Corriere della Sera, relatând câteva episoade din viata sa alaturi de papi, pornind de la un har primit prin mijlocirea lui Ioan Paul al II-lea, pe care Gugel l-a sprijinit pe camioneta descoperita în dupa-amiaza zilei de 13 mai 1981, când gloantele trase de Alí Agca l-au condus pe pontiful polonez aproape de moarte.
"Minunea" primita de Gugel se refera la sotia sa, Maria Luisa Dell'Arche, cu care s-a casatorit în 1964. "Prima noastra fetita s-a nascut moarta. Am facut vot – relateaza adjutantul de camera – sa punem ca al doilea nume Maria tuturor copiilor pe care Sfânta Fecioara ni-i va da. Au venit trei: Raffaella, Flaviana si Guido. A patra se numeste Carla Luciana Maria în cinstea lui Karol si a papei Luciani. S-a nascut în 1980 prin mijlocirea lui Wojtyla". În timpul acestei ultime sarcini, explica Gugel, "au aparut probleme foarte grave la uter. Ginecologii de la Policlinica Gemelli, Bompiani, Forleo si Villani, excludeau ca sarcina va putea continua. Într-o zi, Ioan Paul al II-lea mi-a spus: «Astazi am celebrat liturghia pentru sotia dumneavoastra». La 9 aprilie Maria Luisa a fost dusa în sala de operatie pentru nastere cezariana. La iesire, doctorul Villani a comentat: «Cineva sigur s-a rugat mult». Pe certificatul de nastere a scris «ora 7.15», clipa în care liturghia de dimineata a papei era la Sanctus. La micul dejun, sora Tobiana Sobotka, superioara a calugaritelor care slujeau în Palatul Apostolic, l-a informat pe pontif ca s-a nascut Carla Luciana Maria. «Deo gratias», a exclamat Wojtyla. Si la 27 aprilie a voit sa o boteze el în capela privata".
Gugel a amintit dupa aceea cum a fost ales ca "majordom" al papei Luciani. "A fost episcopul meu la Vittorio Veneto. O cunostea pe mama mea si pe sotia mea. L-a hirotonit preot pe cumnatul meu, parintele Mario Dall'Arche. În timpul Conciliului i-am fost sofer la Roma si a venit la cina acasa la noi. L-am salutat în ajunul conclavului. El a glumit: «Îmi face urarile pentru ca sa-mi mântuiesc sufletul?»". Însa Gugel nu se gândea ca patriarhul de Venetia avea sa iasa îmbracat în alb din acel conclav din vara romana calda din 1978. "Asa încât – povesteste el – la 26 august (adica ziua în care Ioan Paul I a fost ales, nr) am mers la familia mea în vacanta la Miane. La 3 septembrie, surorile de la azil au primit un telefon de la Camillo Cibin, seful Jandarmeriei: «Spuneti-i lui Gugel sa se întoarca imediat la Roma cu o haina neagra». Am alergat sa-mi cumpar una la Farra di Soligo si m-am dus repede în Vatican. Papa Luciani m-a primit asa: «Dumneavoastra sunteti în slujba mea. În orice moment voi muri, veti ocupa acelasi post pe care-l aveati înainte»".
Gugel aminteste: "În prima duminica, dupa Angelus, i-am spus: Sfinte Parinte, ati vazut câti oameni în piata Sfântul Petru? A raspuns: «Vin pentru ca papa e nou». Tinea discursuri liber. «Este asa de greu de vorbit si de scris în mod simplu», mi-a destainuit". Credinciosul adjutant de camera, care noaptea se întorcea sa doarma acasa cu familia, în afara Vaticanului, povesteste cum si-a luat ramas-bun în seara în care Luciani a murit. Dupa ce i-a servit cina, "mi-am luat ramas-bun la 20.30: «Noapte buna, Angelo, ne vedem mâine». Am ajuns ziua urmatoare la 7.00. Zacea în pat. M-am prosternat sa-i sarut mâinile. Corpul era caldut înca". Dar Gugel se declara îndurerat auzind vorbindu-se de comploturi si de omucidere: "Este o prostie. În dupa-amiaza precedenta decesului papa nu se simtea bine. Eu însumi i-am adus o pastila înainte de a se odihni. La cina a mâncat foarte putin. Îmi amintesc ca la masa a vorbit cu secretarii sai despre Pregatirea la moarte, cartea sfântului Alfons Maria de' Liguori".
Imediat dupa alegerea lui Ioan Paul al II-lea, Gugel a fost rechemat sa-l slujeasca pe papa. "Dupa ce au trecut doua zile de la alegere, substitutul de la Secretariatul de Stat, Giuseppe Caprio, a telefonat la 11.30 la Guvernatorat spunând: «Domnul Gugel sa se prezinte în apartamentul privat al papei asa cum este îmbracat». Am urcat la ultimul etaj al Palatului Apostolic. Picioarele îmi tremurau. Erau numai prelati polonezi, eram unicul care vorbeam italiana". Si tocmai aceasta caracteristica l-a transformat pe majordom si în adjutant pentru pronuntarea corecta a primelor discursuri papale. "Am ramas blocat când în dimineata zilei de 22 octombrie 1978, înainte de a merge în piata Sfântul Petru pentru începerea solemna a pontificatului, Sfântul Parinte m-a chemat în biroul sau si mi-a citit omilia pe care avea s-o rosteasca putin mai târziu: «Nu va fie frica! Deschideti, ba chiar, deschideti larg portile lui Cristos! Nu va fie frica! Cristos stie ce este înauntrul omului. Numai El stie!». Mi-a cerut sa-i semnalez pronuntarile gresite si cu creionul îsi nota unde sa coboare accentele. Dupa doua luni, întâlnindu-i pe fostii mei colegi de la Jandarmerie, a iesit cu o fraza care m-a lasat cu gura cascata: «Daca gresesc accentul vreunui cuvânt, 50 la suta este vina lui Angelo», si mi-a zâmbit".
Gugel a povestit si experienta sa personala cu privire la exorcismul celebrat de Ioan Paul al II-lea la audienta generala în piata Sfântul Petru: "Eram si eu acolo. O tânara blestema cu spuma la gura. Glasul era de caverna. Un episcop a fugit de frica. Sfântul Parinte se ruga în latina, fara sa-si piarda firea. La sfârsit i-a atins capul si imediat fata posedatei de diavol s-a destins într-o expresie de pace. L-am vazut facând un ritual analog într-un mic salon din Aula Nervi, tot dupa o audienta".
Cu privirile la iesirile în incognito ale papei Wojtyla, Gugel a povestit: "Sa spunem ca nu toate acelea pe care le faceam sa apara în ziare. Sfântul Parinte adora muntii din Abruzzo. Când Sandro Pertini în 1984 s-a unit cu noi pentru o excursie pe Adamello, în zborul de la Villafranca la Trentino am descoperit ca îi era frica de elicopter. La refugiu, comesenii insistau pentru ca presedintele sa rosteasca numele felului de mâncare pe care-l pregatisera proprietarii: strozzapreti (= sugrumator de preoti). Nimic de facut, ba chiar s-a suparat. Nu voia sa fie lipsit de respect fata de papa". Credinciosul majordom a adaugat ca în 27 de ani nu l-a auzit niciodata pe Ioan Paul al II-lea "sa ceara ceva" la masa, pentru ca "mânca ceea ce gasea". Si a confirmat ca papei îi placea sa puna parmigiano si pe salata.
Momentul care i-a ramas mai imprimat în amintirea adjutantului de camera a fost cel al mortii sfântului Ioan Paul al II-lea. "La 2 aprilie 2005, toata familia a fost admisa sa-si ia ramas bun de la Karol Wojtyla care murea. Ultima care a venit a fost Carla Luciana Maria. Imediat ce a intrat în camera, papa s-a trezit din atipire, a deschis larg ochii si i-a zâmbit. Ca si cum i-ar fi spus: «Te recunosc, stiu cine esti»".
Cu Benedict al XVI-lea, Gugel a ramas adjutant de camera timp de noua luni, dar era rechemat din când în când la serviciu. "Deja împlinisem 70 de ani. În Vatican este vârsta pensionarii. A fost rechemat în ocazii deosebite. Am stat cu Sfântul Parinte la Castel Gandolfo toata luna august din anul 2010. La sfârsit i-am spus ca m-am simtit ca în familie. A raspuns: «Dar dumneavoastra sunteti mereu în familie!»". Despre succesorul sau ca majordom, Paolo Gabriele, protagonist al primului Vatileaks, care a fotocopiat si a difuzat o mare cantitate de documente de la biroul papei, Gugel spune: "Ma asteptam la asta. Mi se ceruse sa-l instruiesc. Dar nu mi se parea ca era interesat sa învete".
În sfârsit, foarte credinciosul si foarte rezervatul majordom papal povesteste ca s-a întors sa-l viziteze pe papa Ratzinger: "L-am vazut foarte lucid. Picioarele au slabit. Este constrâns sa celebreze liturghia stând asezat".

(Dupa Vatican Insider, 23 aprilie 2018)
Traducere de pr. Mihai Patrascu

Sursa: http://www.ercis.ro