„Simona M. Vrabiescu Kleckner este descendenta unei ilustre familii românesti, fiica si respectiv nepoata a lui George Vrabiescu si Nicolae Vrabiescu, remarcabili juristi din perioada interbelica, si nepoata prin alianta a marelui profesor latinist Nicolae Herescu.
Educatie: Diploma Facultatii de Drept Bucuresti, 1949. Un masterat în informatica la Columbia Universit 1969 si al doilea în drept international public la New York University 1973.
Pozitii: Asociat curator la Biblioteca Juridica a Universitatii New York, 1969-1974; Sefa Bibbliotecii Juridice ONU, 1975-1986, si Sefa Sectiei de Referinte si Bibliografii a Bibliotecii Dag Hammarskjold ONU, 1986-1987; si, Directoarea Biliotecii Curtii Federale de Comert International, 1987-1996.
Activitate politica: Co-Presedinte si Presedinte al organizatiei ACORD, Comitet politic pentru promovarea democratiei în România prin activitate de lobby la Congresul SUA si alte autoritati americane, 1990-1998. Consilier de Stat si Personal al Presedintelui Emil Constantinescu pro bono, la Palatul Cotroceni, iunie 1999-decembrie 2000.
Autor: O Marturie Provocata, Bucuresti, Themis Cart, 2004, 399 p, analiza a mandatului 1996-2000; Din Exil – Lobby în SUA pentru România, 1990-1998. Bucuresti, Ziua, 2006, 423 p; Pe urmele mele în doua lumi: România—SUA; Romanul unei vieti—cronica unei epoci. Bucuresti, Curtea Vechie Publishing, 2 v, 2013-2014.
La 14 februarie 1991, a fost prima data când am avut onoarea sa dau mâna cu Regele, cu ocazia receptiei date de Christopher Forbes, vechi prieten cu Majestatea Sa Regele Mihai, în onoarea Familiei Regale, în cladirea Forbes la New York. În ziua respectiva, presedintii de organizatii românesti au fost invitati sa salute pe rând Familia Regala si gazda. Apoi, în sala mare Forbes, erau mese rotunde, fiecare cu zece persoane. La masa la care am fost repartizata am stat cu Ariana si Ervin Popa, presedinta Fundatiei Iuliu Maniu, Jacques Vergotti, fost aghiotant al Regelui cu sotia si altii. Dupa masa a vorbit C. Forbes dupa care a luat cuvântul Regele Mihai, adresând cuvinte de speranta pentru România.
În 1965, am avut norocul sa ajung in capitalismul American la New York. In exil fiind, mai întotdeauna anul se încheia cu urarile M.S. Regelui Mihai. Suveranul se adresa românilor, exprimând: ”nemarginita mea recunostiinta si admiratie pentru curajul si dârzenia cu care ati stiut si rezistati necontenit de atâta vreme constrângerilor si neajunsurilor de tot felul, pastrându-va neatinse credinta, datinele si virtutile noatre stramosesti… Urarilor mele se alatura Familia Regala, si cu totii va spunem: LA MULTI ANI CU SANATATE SI NOROC! Ajuta-I Doamne, pe ai mostrii, ajuta Doamne poporul Meu vrednic si drag, sa traim din nou laolalta- precum Te Rugam în vechiul nostru imn national: IN PACE SI ONOR, TRAIASCA ROMÂNIA MARE!” Suveranul exprima sentimentele exilului ca si ale românilor de pretutindeni. Aveau sa urmeze evenimentele din 1989, care au eliberat fostele tari satelite din ghiarele Moscovei.
Dupa încheierea Razboiului Rece m-am implicat oficial în comunitatea româneasca din New York, când am realizat ca Revolutia din tara fusese furata. Nu doream sa ramân pasiva – amintindu-mi de cei douzeci de ani grei de communism care m-au marcat profund, de cei sacrificati în închisorile politice.
Mai întâi în ianuarie 1990 am participat ca vice-presedinta în noul înfiintatul Comitet American-Romanian Committee, ARC, din a carui presedinta era Cristine Valmy, în care capacitate am participat la receptia data de C. Forbes, în lipsa Cristinei.
Totodata si comunitatea româneasca dorea sa invite Familia Regala la NY. În vederea acestei vizite a fost ales un comitet ad hoc. Membrii Comitetul au fost alesi prin vot la biroul Europa Libera din New York din care am facut parte cu presedinti de fundatii si comitete, anume Ariana Popa, Stefan Issarescu, Alexabdru Bratu si Ion Stere.
Vizita a avut loc între 23-28 Aprilie 1991. Din anturajul Familiei Regale a facut parte profesorul Constantin Brâncoveanu, Yolanda Stranescu de la Londra, Corina Motts – Secretara Casei Regale.
La 10 aprilie Familia Regala a aterizat la Chcago, unde a fost întâmpinata de 150 de americani de origina româna. Apoi la Washington între 15 si 22 aprilie, unde Regele a fost primit de Congressmeni Frank Wolf, Tom Lantos, Lee Hamilton si altii, la Departamentul de Stat, a avut o convorbire cu politologul american Zbigniew Brzezinski, specialist în relatiile URSS-Europa de Est, iar la 16 aprilie a tinut o cuvântare la Heritage Foundation pe tema reintegrarii României în Europa. Tot acolo a luat masa cu personalitati din comunitatea româneasca printre care Dorin Tudoran, Vladimir Tismaneanu, Mihai Botez. Veniti din România alti participanti au fost Nicolae Manolescu, Marian Munteanu si Mirela Roznoveanu de la România Libera, care a însotit Familia Regala pe tot traseul acestei vizite în America.
La 23 Aprilie, de Sf. Gheorghe, Familia Regala a sosit la aeroportul La Guardia din New York. În asteptarea Majestatilor Lor erau doamne din comunitatea româneasca îmbracate în costume nationale si pregatite cu traditionala pâine cu sare. Când avionul a aterizat toti cei prezenti s-au apropriat de scara avionului si în timp ce Regele cobora, am transmis urarile de bun sosit Familiei Regale si persoanelor din suita în numele comunitatii românesti. În incinta aeorportului s-a intonat imnul Regal dupa care Stefan Issarescu a sinut un mic discurs de bun venit urmat de Alexandru Bratu.
Cazarea a avut loc la Stanhope Hotel pe Fifth Avenue, vis-a-vis de Muzeul Metropolitan unde menager era dl. Guenter Richter. Acesta a fost încântat sa aiba astfel de oaspeti, considerând ca era o onoare pentru hotel si a oferit cazarea gratuita. La intrarea în hotel Regele a fost primit cu flori de catre Iren Bie Corsani, Ariana Popa si cu mine, urmate de menajerul general si de ceilalti salariati ai Hotelului aranjati pe doua rânduri la intrare.
Seara la ora 19:00 familia Regala a fost întâmpinata în incinta hotelului de membrii Comitetului cu sotiile. Aranjasem masa într-o încapere separata de restul restaurantului cu o masa lunga si dreprunghiulara. Regele a luat loc la mijloc, având în drepta Sa pe Regina si lânga ea pe dr. Issarescu, în stânga Sa pe Principesa Margareta, vis-a-vis era Rudi, sotul meu, eu la stânga sa si Yolanda Stranescu la dreapta. Când s-a încins conversatia între Regina si Issarescu, între Principesa si dr. Dan Cantacuzino, între mine si Constantin Brâncoveranu, Regele cu Rudi, stând vis-a-vis nu aveau cu cine vorbi. La masa îngusta ochilor se întâlneau în tacere. Lui Rudi i s-a parut situatia penibila, dar Stefan îi spusese ca protocolul cere doar sa raspunda daca Regele îi adreseaza cuvântul. Asa ca Rudi a tacut un timp, dar în ciuda povetelor lui Stefan, când Voda a uns unt pe pâine, el a rupt tacerea si s-a adresat Suveranului: ”Majestate, cum stati cu colesterolul?” Regele a zâmbit si a spus: ”Foarte bine, nu am nici o problema cu colesterolul” Asa s-a spart ghiata si au vorbit apoi despre calatorie si vreme pâna la sosirea felurilor de mâncare. Pe parcursul celor sapte zile ale vizitei Rudi a condus tot timpul Familia Regala cu masina noastra în diversele deplasari. Regele statea în fata, fiind interesat în masinile ce le vedea trecând, Rudi dându-i explicatii, Regele a fost foarte prietenos si bine dispus.
A doua zi Regele l-a onorat pe Justin Liuba, corespondentul Român la Europa Libera, pe Cornel Dumitrescu, Dan Costescu si Liviu Cangiopol, de la Lumea Libera Româneasca, invitându-i la dejun. Iar, la ora 17:00 Regele a tinut un discurs la National Council on Foreign Policy, la Spanish Institute unde a participat si A.S.R. Principesa Maria, fiica sa mezina care locuia la New Work. Ambassadorul Francis Kellog a prezidat întâlnirea prezentându-L pe Rege ca suveranul României între 1927-1930 si 1940-1947. Majestatea Sa a vorbit peste o ora despre România între Est si West, relevând, între multe altele, eroismul poporului la Revolutia din decembrie 1989 si lipsa de datorii externe a tarii, fapt ce încuraja în opinia Regelui, posibilitatea unei reforme rapide.
Masa de seara a avut loc la Financial Center într-o încapere separata de restul restaurantului, de unde se vedea Statuia Libertatii. A fost o seara apreciata de toata lumea. Acolo Regele ne-a povestit despre audienta data generalului Visinski, despre cererea de a demite guvernul existent si a instala pe cel comunist cu Petre Groza, cât si despre manierele autoritare aale acestuia.
Joi, 25 aprilie, Regele a vorbit o ora la Council of Foreign Relation care publica revista Foreign Affairs, despre Democratie si integrare în Europa, aratând ca ”România nu a fost înainte de al Doilea Razboi Mondial nici saraca, nici înnapoiata problema n-a fost cum sa hranesti poporul, ci cum sa gasesti piete de desfacere pentru produsele românesti” precum si aspecte ale Constitutii democratice din 1923. Dupa cuvântare au avut loc întrevederi cu anumiti membrii ai Consiliului.
Vineri, 26 aprilie, Familia Regala a vizitat Muzeul de Arta Moderna din Manhattan, pentru a admira sculpturile lui Constantin Brâncusi si a se întâlni cu un grup de artisti plastici români din New York. Prânzul a fost oferit si organizat de Iren Bie Corsani, fiica lui Petre Comneni, fost ambasador al României la Liga Natiunilor.
Seara a avut loc Banchetul de Gala în Sala Sterling al Hotelului Woldorf Astoria, superb aranjata cu lumanari, vase cu flori cu funde tricolore. La fiecare tacâm am pus câte o fotografie a Familiei Regale cu semnaturile respective. Aranjamentul florilor le-am facut la biroul arhitectilor Deciu si Viorica Belcic.
Stiam ca aceasta sala gazduise în martie 1948 banchetul oferit de românii din Statele Unite, M.S. Regelui Mihai, atunci fiind plecat de putin timp din tara în urma abdicarii Sale fortate. Dupa 43 de ani eram fericita ca am organizat acest banchet în acesta sala (una din cele mai elegante din New York) în onoarea aceluiasi Rege si aceiasi monarhii care facuse atâta bine tarii de-a lungul anilor înaintea comunismului. La intrarea în Sala, cele aproximativ 300 de persoane au fost primite pe rând de catre M.L. Regele si Regina, cât si A.L.R. Principesele Margareta si Maria cu care au dat mâna.
La masa de onoare erau asezati, de la stânga la dreapta, Ion Stere, fostul Congresman Jean LeBoutellier, Constantin Brâncoveanu, A.S.R. Principesa Margareta, Stefan Issarescu, M.S. Regina, M.S. Regele, eu, I.P.S. Nathanaiel Popp, Iren Bie Corsani (înlocuind pe Ariana Popa), Tom Bolan presedintele Partidului Conservator din New York, A.S.R. Principesa Maria si Alexandru Bratu.
Ca moderatoare am deschis oficial banchetul, prezentându-ma vice-presedinte al Comitetul. Am adresat un bun venit Familiei Regale si celor prezenti în limba engleza si apoi în româna. Le-am multiumit celor care au ajutat la realizarea vizitei si prietenilor american prezenti printre care William Edwards, asistentul Congresman-ului David Funderburk, fost Ambasador SUA la Bucuresti 1981-1985, care nu a putut veni personal, cât si lui Ted Gruia, pianist si cântaret, care si-a oferit serviciile din dragoste si respect pentru Familia Regala.
Dupa cum ma rugase Stefan Issarescu, l-am scuzat în calitatea sa de presedinte al Comitetului, ca fiind ragusit si am citit cuvântarea: ”Întâlnirea noastra de azi are loc într-un timp când sistemele politice, economice si sociale sunt într-o faza noua…pe aripile unui puternic suflu de libertate….Prin neînfrânt spirit de rezistenta, ati fost, Sire, punctul de întâlnire pentru toti români din România si pentru toti cei raspânditi pe cele cinci continente în aspiratia lor de a restaura libertatea si democratia în România….Multi din generatiile tinere, care timp de 45 de ani au fost lipsiti de adevarul istoric, afla acum de binefacerile Monarhiei Constitutionale, asa cum a fost sub marii Vostri înaintasi Carol I, Ferdinand cel Leal si sub sub propria Voastra domnie, Sire. Monarhia Constitutionala este garantia de primat al legii si al justitiei…Constând în participare, nu în supunere oarba…. Ne revine infinita mândrie de a prezenta un respectuos omagiu A.S.R. Principesa României, fondatoarea si conducatoarea Fundatiei care poarta numele Altetei Sale, dedicata reîntoarcerii la valorile morale, culturale si umanitare care au facut mândria României sub Coroana Regala înainte de ultimul razboi.” Când am terminat au urmat aplauze îndelungate, repetate la infinit, menite sa sprijine revenirea Regelui în tara, sala scandând în delir Regele si Patria.
Dupa mine au vorbit cei doi invitati americani, A.S.R. Principesa Margareta si la urma M.S. Regele Mihai. Primii doi L-au laudat pe Voda pentru contributiile Sale la încheierea mai grabnica a celui de al Doilea Razboi Mondial. Principesa si Regele au multumit pentru primire si au exprimat sperante pentru viitorul României. Ted Gruia ne-a delectat cu cântecele la pian iar dl Ervin Popa a vorbit sa onoreze prezenta Familiei Regale la New York. Dupa masa Familia Regala s-a întretinut cu anumite persoane din sala.
A doua zi sâmbata 27 aprilie, la ora 10:30 a avut loc tot la Waldorf Astoria o Conferinta de presa a Familiei Regale cu cca. 400 de persoane, din care faceau parte reprezentanti ai comuniatii românesti, ziaristi si personalitati americane. Ca moderatoare am deschis întâlnirea adresând câteva cuvinte de bun sosit din parte Comitetului si am continuat cu o scurta prezentare despre Forma de Guvernamânt în Principate si în România, în special pentru cei ce nu apucasera sa cunoasca istoria tarii noastre. Apoi M.S. Regele a raspuns la o serie de întrebari referitoare la trecutul istoric al monarhiei si la perspectivele restaurarii ei de drept. A urmat o scurta întrevedere cu reprezentantii principalelor ziare românesti si ai orei de Radio România din New York dupa care Suveranul S-a fotografiat cu grupul de ziaristi.
În acea seara, la sugestia ziarului Lumea Libera Româneasca acceptata de Comitet, Familia Regala si membrii Comitetului au fost invitati sa participe la spectacolul Bucuresti cânta si glumeste pentru voi, condus de Horia Folosea, pe textul lui Puiu Maximilian cu participarea artistilor Stefan Banica, Anda Calugareanu, Horia Moculescu si Stefania Rares.
Am avut prilejul sa vad cu câta pofta râdea M.S. la puternicile accente de satira ale textelor la adresa situatiei politice din tara. Si am putut constata emotia Regelui când actorul Dan Dobre din New York a recitat fragmente din Scrisoarea III-a a lui Eminescu si când la urma a îngenunchiat în fata Majestatii Sale. Familia Regala a oferit artistilor un mare buchet de flori împodobit cu panglici tricolore si în pauza i-a vizitat în culise, felicitându-i pentru înalta lor tinuta artistica.
Duminica 28 aprilie s-au tinut doua slujbe religioase. Prima la Catedrala Ortodoxa Protectia Sfintei Fecioare din New York, unde slujba a fost tinuta de I.P.S. Episcop Nathanaiel cu un sobor de 12 preoti urmata de un Te Deum pentru Familia Regala si pentru victimele comunismului din România. Slujba a durat nespus de mult, adica trei ore timpul în care toata lumea a stat în picioare inclusiv membrii Familiei Regale. A doua sluja a avut loc în Queens la Biserica Trei Ierarhi, unde am ajun pe la ora 13:00 si unde a fost enorm de multa lume.
La încheierea vizitei M.S. Regele Mihai a afirmat ca acest eveniment a constituit cea mai emotionanta întâlnire cu românii din diaspora din 1948 încoace. A fost o apreciere bine meritata.
Ma gândesc la enorma diferenta între afectiunea cu care românii din America l-au primit pe Rege si abuzul care I s-a facut din ordinul Presedintelui Iliescu când nu I s-a permis sa intre în tara si a fost întors de la aeroport.
Dupa ce am cunoscut pe Suveran am ramas cu un intens sentiment de iubire si admiratie pentru Regele Mihai l al României.
În timp ce eram ocupata cu organizarea si cu vizita Regala am considerat oportun înfiintarea unui lobby politic adresat autoritatilor americane în sprijinul democratiei constitutionale în România, dar îmi trebuia un cadru legal. Deci cu Dr. Stefan Issarescu, am convenit sa înfiintam un Comitet cu caracter politic, independent de fostele partide istorice din tara, cu numele Ad Hoc Committee for Democracy in Romania, ACORD.
Iar, când a venit ziua plecarii, la 29 aprilie când Regele cu Regina luau avionul – catre Elwood statul Pennsylvania la Mânastirea Schimbarea la Fata ctitorita de Maica Alexandra, fosta Principesa Ileana – în drum spre aeroport. la propunerea noastra, M.S. Regele a aprobat înfiintarea Comitetului. Si atunci s-a nascut ACORD-ul.
Fac o paranteza. Regele mai aprobase în 1949 Consiliul National Român, CNR, format de generalul Nicolae Radescu la Washington în1949. Scopul CNR era sa apere interesele guvernului din exil cât si a membrilor exilului, subventionat fiind de SUA. Din cauza unor frictiuni financiare care au durat pâna la moartea lui Radescu în mai 1953 si înca doi ani pâna în 1955. CNR s-a reorganizat si Regele a numit presedinte pe Constantin Visoianu, dar din lipsa de activitate Consiliul s-a dizolvat în anii 1970.
Dupa plecarea Familiei Regale, în mai, Majestatea Sa a dorit sa aiba textul Constitutiei din 1923 în limba engleza. Am obtinut textul original la Universitatea Columbia, am luat legatura cu o fosta colega de la Natiunile Unite care a tradus Constitutia. Deci, la 17 iunie am trimis Regelui la Versoix mai multe copii a textului în ambele limbi. Am primit o scrioare de multumire de la A.S.R. Principesa Margareta.
De atunci încolo ACORD a tinut legatura cu Casa Regala. Trimiteam informatii despre activitatea ACORD si textile scrisorilor trimise cu informatii despre evenimentele din tara cu privire la reforma economica adoptata în perioada 1990-1991, pe care o pregatisem s-o prezint la Conventia Bibliotecarilor Juridici de la New Orleans, Statul Louisiana.
Iar de la Casa Regala primeam textele cuvântarilor Suveranului si anume: Declaratia Sa despre sarbatorirea Zilei de 10 Mai, declaratia asupra rasismului, un Comunicat al Casei Regale din Octombrie 1991 cu privire la formarea noului guvern din tara dupa mineriada si demiterea guvernului Petre Roman, o scrisoare despre parerile Majestatii Sale privind problemele din Europa de Est, cuvântarea Sa despre Proiectul de Constitutie, si despre mesajul Suveranului cu ocazia vizitei din 13 decembrie 1991 la Radiodifuziunea Europa Libera de la Munchen.
