„
16 noiembrie 1816-11/12 octombrie 1863
200 de ani de la nastere
„Andrei Muresanu a scris multe versuri, dar a facut o singura poezie: Desteapta-te, române!”, spunea Titu Maiorescu.
„Desteapta-te, române!”este „Imnul nostru National”, s-a impus de la sine la Revolutia din 1989, fiind cântecul patriotic împletit cu viata si cu istoria noastra; Decretul-lege din 24 ianuarie 1990 l-a oficializat ca Imn National.
Prin textul Imnului National ne recunoastem, ne exprimam iubirea fata de Patrie si ne prezentam lumii. Autorul textului a ramas însa de cele mai multe ori un nume: Andrei Muresanu.
Sa trecem dincolo de aceasta limita ca sa cunoastem istoria Imnului nostru si pe creatorul versurilor, caruia, astazi, îi suntem datori sa-i aducem omagiul nostru, astazi, la 200 de ani de la nasterea sa!
Andrei Muresanu (16 noiembrie 1816-11/12 octombrie 1863) împreuna cu Timotei Cipariu, Aron Pumnul, August Treboniu Laurian, Simion Barnutiu si George Baritiu sunt fii ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica si reprezinta cea de a doua generatie a Scolii Ardelene.
S-a nascut la Bistrita, parintii fiindu-i Toader Muresanu si Eftimia Sereteanu, o familie modesta – tatal era tabacar. A urmat, între 1825-1829, „Scoala Normala” saseasca din Bistrita, iar între 1829-1832, în aceeasi localitate, „Liceul Piarist’’.
Din 1832 este elev la „Gimnaziul Superior Greco-Catolic” din Blaj, la terminarea caruia, între 1836-1838, urmeaza „Seminarul Teologic Greco-Catolic” tot la Blaj.
Crescuti în credinta, respect si iubire fata de valorile neamului, tinerii care au trecut prin Scolile Blajului au format elita intelectualilor români din Ardeal si o „preotime de înalta pregatire teologica, profund atasata Bisericii Greco-Catolice si idealurilor nationale ale neamului”. George Baritiu marturisea acest adevar când afirma ca „acolo a învatat sa ramâna român si sa scrie româneste”.
Vizitând Scolile Blajului, Nicolae Iorga a fost profund impresionat: „Ce inimi bune si cinstite bat sub lungile reverende negre ale viitorilor preoti de sate..!”.
Mediul spiritual si cultural de la Blaj i-a format personalitatea si lui Andrei Muresanu, cum a format-o atâtor oameni mari ai tarii, si i-a trezit dragostea pentru lectura si scris. Profesorii îi îndrumau si îi încurajau pe elevi; Timotei Cipariu i-a abonat pe elevi la „Curierul românesc’’, gazeta lui Heliade. Primele încercari literare ale lui Muresanu sunt din timpul liceului, sunt versuri publicate în revista – manuscris, „Aurora”, prima revista scolara din cultura noastra.
Coleg de studii, cu câtiva ani mai mare, i-a fost George Baritiu. Pasiunea pentru literatura si straduinta de început în arta scrisului i-au apropiat si o prietenie frumoasa i-a legat de-a lungul vietii.
În 1838, când George Baritiu a plecat la Brasov, l-a luat cu sine si pe Muresanu si i-a obtinut dispensa pentru a intra în învatamânt, desi era înca student. Va fi profesor la scoala româneasca din Cetate si la „Liceul Romano-Catolic”.
Timpul petrecut la Brasov este rodnic în scris, publica poezii si articole în gazetele lui Baritiu, „Foaie pentru minte, inima si literatura” si „Gazeta de Transilvania”. Un spatiu distinct îl au traducerile si prelucrarile din literatura germana, din Schiller, Herder, Burger etc.
Tot la Brasov a avut ocazia sa cunoasca pe unii poeti din Principate, pe Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu si Vasile Alecsandri, care îi vor influenta primele versuri. În scurt timp poezia sa îsi gaseste nota particulara: „reflectarea framântarilor nationale si sociale ale vremii”.
Si tot Brasovul este locul în care îsi va întemeia familia, prin casatoria cu Suzana Greceanu, familie foarte frumoasa, cu opt copii, dar tot timpul amenintata de saracie.
La 3/15 mai 1848 a participat la Adunarea de pe Câmpia Libertatii de la Blaj si sub impresia acestui eveniment va scrie poezia „Un rasunet”, cunoscuta cu titlul „Desteapta-te, române”, „Marseilleza românilor”, cum a numit-o Balcescu.
Ca si Andrei Muresanu, autorul imnului „Marseilleza”, Rouget de Lisle (1760-1836), nu este autorul unor poezii „de prima marime”, este autorul unei singure poezii devenite nemuritoare.
Cei doi poeti sunt înflacarati de acelasi ideal pe care îl cânta în poeziile lor: libertatea. Poezia lui Muresanu devine imediat imnul revolutionarilor români de la 1848. De atunci, idealul a însufletit multimile, a unit inimile în momentele de încercare sau sarbatoresti ale istoriei. „Desteapta-te, române” a fost cântat cu voci rasunatoare, prin munti, de ostenii lui Avram Iancu, cu voci soptite, în timpuri primejdioase, dar a reusit sa treaca mereu peste obstacolele din cale si sa se transmita din generatie în generatie. „Marseilleza” a avut un drum asemanator.
Analizând versurile imnului „Desteapta-te, române”, profesorul universitar Ion Buzasi afirma ca „poezia, într-adevar nemuritoare, a intrat în fondul de aur al liricii patriotice românesti’’, asigurându-i autorului „nemurirea”.
La o privire atenta, se poate observa legatura dintre „Desteapta-te, române!” si „Discursul din Catedrala Blajului”, si el nemuritor, al lui Simion Barnutiu, rostit în 2/14 mai 1848, discurs-pagina antologica a oratoriei în cultura noastra.
Cele doua opere sunt create într-un moment hotarâtor al istoriei, care aduce în prim plan situatia nationala si sociala a românilor ardeleni. Cuvântul lui Barnutiu trezeste constiintele si energiile pentru cauza libertatii si a unirii, iar trecutul este imboldul; stramosii „din adâncul mormintelor cer stranepotilor sa fie la înaltimea vremurilor strabune”, le cer sa nu uite ca si ei au trebuit sa lupte pentru pamânt si limba.
Fara sa fie atestata documentar, despre geneza poeziei exista si o „cvasi – legenda”, care plaseaza momentul creatiei într-o dimineata din luna mai a anului 1848. Legenda spune ca poetul „împins de o putere nevazuta spre vârful muntelui Tâmpa din Brasov, urca potecile piciorului de munte ca târât de o vraja {…} Sosit pe cea mai înalta culme a Tâmpei … se hotarî ca, precum Moise odinioara a dat poruncile Decalogului, tot astfel sa întocmeasca si el pentru români niste <legi> de reînnoire, de redesteptare, de chemare la o noua viata”. Asa s-ar fi nascut poezia „Un rasunet”.
Adevarul este ca, înapoiat de la Blaj, Andrei Muresanu a stat la masa de scris o noapte întreaga, inspirat, lucrând „Desteapta-te, române!”.
Tot la fel ca si „Discursul’’ lui Simion Barnutiu, „Rasunetul” lui Andrei Muresanu trezeste constiinta nationala si da expresie dorului de libertate si unitate nationala. Desi apartin unor genuri literare diferite, textele amintite au comun nota de manifest. Cei doi scriitori „sunt vizionari ai unitatii nationale’’, prin ei, ideile Scolii Ardelene se raspândesc, sunt preluate, prind viata. „Atunci s-a ridicat glasul de tunet al lui Barnutiu, facând chemarea din urma la Blaj, chemare trecuta în preamaritul imn-rugaciune al românilor, Desteapta-te, române’’( Ion Buzasi, „Andrei Muresanu – Monografie”- Editia a II-a, revazuta si completata, Charmides,2013, p.109).
Paternitatea melodiei a fost mult discutata, dupa unii, autorul ar fi necunoscut, exista parerea ca Andrei Muresanu ar fi si creatorul melodiei, se stie ca era daruit cu talent muzical – si Rouget de Lisle este creatorul melodiei „Marseillezei”, poetul era si compozitor. George Calinescu atribuie melodia lui Anton Pann, presupune ca melodia lui Anton Pann a fost „gasita si adaptata de Gheorghe Ucenescu”, cântaret la Biserica „Sfântul Nicolae” din Scheii Brasovului.
Dupa Revolutie, Muresanu se refugiaza cu George Baritiu si cu familiile în Muntenia; la înapoierea în Ardeal, va fi un timp, la Sibiu, functionar si traducator la „Buletinul oficial al guvernului”, serviciu care îl istoveste, neavând astfel de aptitudini. La propunerea lui Simion Barnutiu, care îi ofera o catedra la Iasi, unde era profesor universitar, raspunde cu amaraciune: „Domnul meu, chemarea mea ar fi sa ma cuprind cu Pegasul, aspirând la Olimp […] iar nu sa traduc guvernului meu hârtii ciocoiesti”.
În ultimii ani de viata traduce din „Noptile ” lui Young si, la sugestia lui Baritiu, din „Analele”lui Tacit. Constant, în tot cursul vietii a desfasurat o activitate publicistica de valoare.
Prietenul sau de-o viata, George Baritiu, în 1861, îl va readuce la Brasov, dar Andrei Muresanu era deja bolnav … . În anul 1862, în numele frumoasei lor prietenii, George Baritiu face sa-i apara volumul „Din poeziile lui Andrei Muresanu”, volum care va fi premiat de catre Astra. Bucuria traita de poet nu a avut puterea de a schimba nimic, noaptea aceea de noiembrie în care Andrei Muresanu s-a stins din viata era tot mai aproape … .
A ramas în constiinta scriitorilor si putini sunt poetii care au fost atât de evocati cum este Muresanu. De la Eminescu, care face sa se auda din versurile lui Muresanu „vocea ruginita a lantului” ce cade, „Preotul desteptarilor noastre, semnelor vremii profet” este amintit de poeti si prozatori. Iosif Vulcan vede în „Rasunet” un program national, considera poezia „testamentul sfânt al apostolilor nostri si evanghelia nationala scrisa cu litere de aur”.
Blajul Scolii Ardelene l-a format pe Andrei Muresanu si l-a facut sa fie ceea ce a fost. Ideologia Scolii Ardelene se regaseste întreaga în gândirea si scrisul poetului ardelean. Profesorul blajean Ion Ratiu subliniaza: „Natura i-a dat sentimente si talent, Blajul i-a dat directiva. Blajul a desteptat în el iubirea de libertate, de neam si literatura româneasca”.
Andrei Muresanu este cunoscut mai ales prin poezia sa patriotica, dar registrul versurilor sale cunoaste si alte teme, un loc deosebit îl are poezia religioasa, fiind el însusi un suflet plin de credinta. În versuri ce amintesc psalmii, îl preamareste pe Dumnezeu pentru creatia sa sublima, îi multumeste pentru tot ce a daruit omului, pentru constiinta care îl ajuta în efortul de a fi Om.
„Glasul lui a rasunat neîntrerupt în sufletul neamului. Cuvântul lui a fost cuvânt de nadejde”, spunea Episcopul Martir Iuliu Hossu .
Acum si peste timpuri, poezia lui Andrei Muresanu va ramâne poezia sperantei si demnitatii noastre. Si nota mesianica a versurilor sale, si spiritul constructiv, care o caracterizeaza, vor deschide spre viitor largi si luminoase orizonturi .
Pentru toate acestea, la 200 de ani de la nastere, îi aducem recunostinta si omagiul nostru.
