„Mii de credinciosi s-au adunat în Duminica Samarinencei, la Sfânta Liturghie celebrata de Preasfintia Sa Claudiu Lucian Pop, episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore, Preasfintia Sa Virgil Bercea, episcopul de Oradea, Preasfintia Sa Vasile Bizau, episcop de Maramures si Preasfintia Sa Mihai Fratila, episcop de Bucuresti la Sanctuarul de la Carbunari.
La pelerinaj au participat credinciosi din toate Eparhiile Bisericii Greco-Catolice. Din Episcopia Româna Unita cu Roma, Greco-Catolica, de Oradea au participat credinciosi din diferite parohii, studentii seminaristi, profesori ai Liceului „Iuliu Maniu”, asistenti sociali ai Caritas Eparhial Oradea. Au fost prezenti 400 de operatorii sociali si medicali dar si voluntari ai organizatiilor Caritas din Blaj, Oradea, Cluj, Baia Mare si Lugoj si peste o suta de bolnavi si persoane cu dizabilitati, sute de copii sau persoane nevoiase.
Pelerinajul a pornit din fata Catedralei Arhiepiscopale Majore spre Carbunari, parcurgând drumul Crucii, ce urca la Capela Sfintei Fecioare. Înainte de celebrarea Sfintei Liturghii, Preasfintia Sa Claudiu a sfinti noua statuie a Fecioarei Maria de la Banneux.
La Carbunari a fost construita în 1938 o Capela de catre parintele Peter Adhemar Mercks, belgian de origine, identica cu cea de la Banneux. Calugarii asumptionisti, cunoscute calauze spirituale ale celor tineri, s-au stabilit de atunci în Blaj, într-o perioada în care orasul aduna aproape 5.000 de elevi în cele 7 scoli si licee.

La 5 iunie 1938, Capela a fost sfintita de Mitropolitul Alexandru Nicolescu. Pelerinajele de primavara s-au tinut în fiecare an, din 1939 pâna în 1948, când Biserica Româna Unita cu Roma a fost scoasa în afara legii. Au fost reluate în 1990, tot de un calugar asumptionist, parintele Bernard. Recunoasterea oficiala a izvorului tamaduitor de la Banneux si declararea lui ca loc de pelerinaj s-a facut de-abia în 1952. Capela din România fusese închinata Fecioarei Saracilor cu 15 ani înainte.