„Istoria românilor a cunoscut schimbari de diferite forme de-a lungul timpului. Una dintre aceste schimbari a fost cea legata de scrisul în limba româna. Acest popor – caruia datorita vitregiilor vremurilor si „sortii”, cum spuneau vechii romani, i s-a impus o alta „lege” si o alta scriere fata de cea originara – a cunoscut prin Biserica slovele, desi initial romanii i-au lasat mostenire scrierea cu alfabet latin. Secole de-a rândul, slujbele bisericesti si scrierile cancelariilor domnesti erau facute într-o alta limba si cu un alfabet strain de originea lor romana. Providenta divina nu i-a uitat pe români si zorii schimbarilor s-au aratat si românilor. Pas cu pas, cei care au învatat în scolile Apusului au transmis tuturor mesajul originii nobile romane a poporului român. De la cronicari au aflat românii „Ca de la Râm ne tragem!” si de la corifeii „Scolii Ardelene” au învatat sa scrie româneste, nu cu slove, ci cu litere. De la prima gramatica a limbii române a lui Samuil Micu si Gheorghe Sincai (1780), pâna la „Elemente de limba româna a lui Timotei Cipariu” (1854), au trecut zeci de ani, timp în care reformele se vor vedea si chiar se vor simti de catre toti românii.
Si iata ca secolul al XIX-lea îl naste pe Timotei Cipariu, acest „stâlp al limbei” cum l-au numit contemporanii, cel care a contribuit semnificativ la introducerea si popularizarea alfabetului latin între români.
Timotei Cipariu (1805-1887), preotul greco-catolic si profesorul de la Blaj, eruditul si enciclopedistul prin excelenta, a dorit o soarta mai buna poporului sau. A dorit ca toti românii sa-si cunoasca originile si propria identitate, pentru a fi apoi statornici în fata tuturor încercarilor vietii si ale istoriei. Personalitatea lui, comparabila cu cea a unui legionar roman bine format, care nu-si paraseste camarazii si le insufla idealuri nobile, ramâne o piatra de hotar pentru stiinta filologica si istorica româneasca. În spiritul înaintasilor sai, Cipariu s-a preocupat cu studiul evolutiei limbii române, reînviind formele si elementele vechi, originale, vorbite de români. În filologia româna este întemeietorul scolii de etimologie a limbii si totodata primul filolog care a sistematizat o gramatica a limbii române, editând la acea vreme cea mai buna si mai bogata gramatica si sintaxa a limbii române. La 1854, în prefata primei sale gramatici intitulata „Elemente de limba româna dupa dialecte si monumente vechi”, îsi motiva demersul sau astfel: „Gramatica e scientia în care învatam a ne cunoaste limba dupa natura si legile ei, a vorbi si a scrie bene si fara smentele”. Nu si-a uitat nici vocatia preoteasca si s-a preocupat de editarea cartilor bisericesti, postul de director al tipografiei blajene fiindu-i propice pentru reformele limbii pe care le-a preconizat în scrierile sale. Nu întâmplator, editia din 1934 a „Orologhionului” de la Blaj (Ceaslov n.a.) îl mentiona astfel: „Lui Timoteiu Cipariu, celui care înainte cu unasuta ani la A.D. 1835 a tiparit la Blaj pentru folosul Bisericii si al Neamului atunci întâia oara cu litere strabune aceasta carte”.
La 210 ani de la nasterea sa, Biblioteca Judeteana „Gheorghe Sincai” Bihor organizeaza o expozitie comemorativa dedicata ilustrului carturar transilvanean. Vizitatorii vor mai putea vedea facsimile dupa manuscrisele lui Timotei Cipariu (originalul se afla la Biblioteca Academiei Române Filiala Cluj) si câteva carti filologice si teologice editate de Timotei Cipariu, din colectiile Bibliotecii. Vernisajul expozitiei va avea loc luni, 23 februarie 2015, ora 16.00, în sala mare a Bibliotecii.