„Emotionant, mai mult decât mii de cuvinte, gestul care a urmat Declaratiei comune, când papa Francisc, alaturi de patriarhul ecumenic si de arhiepiscopul Atenei, s-au asezat la masa într-un container împreuna cu refugiatii. Pontiful a salutat în mod special copiii, a vorbit cu ei, le-a dat o mângâiere parinteasca, s-a uitat la desenele lor din care multe descriau calatoria pe mare. Papa a spus ca vrea sa le pastreze, sa le puna pe biroul sau si sa le arate jurnalistilor în timpul calatoriei de întoarcere la Roma. Plânsul nou-nascutilor însoteste pas cu pas dialogurile Papei. Un om, un refugiat crestin, s-a aruncat la picioarele Sfântului Parinte si i-a cerut sa-l binecuvânteze, plângând si multumindu-i lui Dumnezeu pentru aceste momente. Un copil i-a cerut o amintire, iar Papa i-a daruit un rozariu. Din multime, se aud fraze scurte, într-o engleza improvizata, în care se spune: ”noi venim din Siria”, sau ”familia mea a fost rapita de Statul Islamic”, ”vin din Irak, sunt ranit la un picior, am nevoie de un medic”. Altii îi cer ajutor: ”vor sa ne respinga, faceti ceva!”. O fetita se pune în genunchi si sughita fara cuvinte. La fel face si un batrân, care plânge si cere ajutor. De mai multe ori, multimea striga disperata: ”Freedom”, ”Libertate!”.
Întâlnirea papei Francisc cu locuitorii din Lesbos
Dupa prânzul într-un container cu refugiatii, papa Francisc, patriarhul Bartolomeu si arhiepiscopul Hieronymos au mers cu microbuzul în portul din Lesbos unde a avut loc întâlnirea cu locuitorii insulei, printre care se afla si o comunitate catolica. Dupa discursurile publice, cei trei lideri religiosi au facut fiecare o rugaciune pentru victimele migratiei si au lansat coroane de flori în valurile marii. Pontiful a vorbit în italiana, discursul sau fiind tradus în greaca. Va prezentam ample pasaje din discursul Sfântului Parinte:
"Europa este patria drepturilor omului si oricine pune piciorul pe pamânt european ar trebui sa poata experimenta acest lucru, astfel încât sa devina tot mai constient ca trebuie, la rândul sau, sa le respecte si sa le apere. Din pacate unii, printre care multi copii, nu au reusit nici macar sa ajunga: si-au pierdut viata în mare, victime ale unor calatorii inumane si supusi hartuirilor unor calai nemilosi."
"As vrea sa reînnoiesc azi un însufletit apel la responsabilitate si solidaritate în fata unei situatii atât de dramatice." (…) "Voi, locuitorii din Lesbos, demonstrati ca în aceste tinuturi, leagan de civilizatie, continua sa pulseze o inima de o umanitate care, înainte de toate, este în masura sa-si recunoasca fratele si sora, o umanitate dornica sa construiasca punti, care fuge de iluzia ca înaltând garduri s-ar simti mai sigura. De fapt, barierele creeaza diviziuni în loc sa ajute adevaratul progres al popoarelor, iar diviziunile provoaca ciocniri mai devreme sau mai târziu."
"Pentru a fi cu adevarat solidari cu cei constrânsi sa fuga din propria tara, trebuie sa se lucreze în vederea îndepartarii cauzelor acestei dramatice realitati: nu este suficienta îndepartarea starii de urgenta de moment, ci este necesara dezvoltarea unor politici cuprinzatoare, nu unilaterale. Înainte de toate, este necesara edificarea pacii acolo unde razboiul a adus distrugere si moarte, împiedicând ca acest cancer sa se raspândeasca în alta parte. De aceea, este necesara opunerea cu fermitate fata de proliferarea si traficul de arme si fata de retelele lor, deseori oculte; cei care perpetueaza proiecte de ura si violenta trebuie privati de orice sprijin. În schimb, este necesara promovarea, în mod neobosit, a colaborarii dintre tari, organizatii internationale si institutii umanitare, fara a-i izola ci sustinându-i pe cei care se confrunta cu situatiile de urgenta. În aceasta perspectiva, reînnoiesc speranta ca primul Summit Umanitar Mondial, care va avea loc la Istanbul, luna viitoare, sa aiba succes."
"Toate acestea se pot face doar împreuna: împreuna trebuie si pot fi cautate solutii demne de om la complexa chestiune a refugiatilor. Si, în acest sens, este indispensabila si contributia Bisericilor si a comunitatilor religioase. Prezenta mea aici, împreuna cu patriarhul Bartolomeu si cu arhiepiscopul Ieronymos reprezinta o marturie a vointei de a continua colaborarea, astfel încât aceasta provocare epocala sa nu fie un prilej de conflict, ci sa devina o ocazie de crestere în spiritul civilizatiei iubirii".
Întoarcerea papei Francisc la Roma
Dupa întâlnirea cu locuitorii din Lesbos si rugaciunea din portul insulei, Papa Francisc a mers cu microbuzul la aeroportul international din Mytilene, unde a avut o întrevedere succesiva cu arhiepiscopul Atenei, cu patriarhul ecumenic si cu Prim ministrul Greciei.
Papa Francisc a dorit sa faca un gest concret de ospitalitate fata de imigranti, luând cu el în avionul spre Roma trei familii de refugiati din Siria, în total 12 persoane, din care sase minori. Aceste familii erau prezente în insula Lesbos înainte de semnarea acordului dintre Uniunea Europeana si Turcia. Initiativa Papei s-a realizat prin intermediul tratativelor purtate de Secretariatul de Stat cu autoritatile grecesti si italiene.
Membrii celor trei familii sunt musulmani, iar casele lor au fost bombardate. De gazduirea si întretinerea celor trei familii se va ocupa Statul Cetatii Vaticanului. Pentru început, cele 12 persoane vor fi gazduite de Comunitatea „Sfântul Egidiu”.
În jurul orei locale 15.15, Sfântul Parinte a plecat din Lesbos cu directia Roma, unde sosirea este prevazuta pe aeroportul Ciampino în jurul orei locale 16.30.
Vizita papei Francisc la refugiatii din insula Lesbos este cea de-a treisprezecea calatorie apostolica internationala a pontificatului sau si cea de-a 150-a efectuata de Suveranii Pontifi în afara Italiei în epoca contemporana.