„Dupa aproximativ patru ani de negocieri, Parlamentul si Consiliul european au gasit la Bruxelles o solutie privind protejarea datelor personale în Europa. Obiectivul este acela de a garanta cetatenilor europeni un cadru regulamentar care sa fie asemanator în toate cele 28 de tari ale Uniunii. Dupa noile norme comunitare, încalcarea drepturilor private din partea lumii economice va implica platirea unor amenzi foarte ridicate.
Cetateanul european are dreptul de a-i fi protejate datele dar mai presus de toate are dreptul sa stie daca datele sale personale au fost obiectul unei spargeri. Propunerile pentru care Parlamentul si Consiliul european au gasit acord, se bazeaza pe un proiect legislativ prezentat de Comisia europeana la începutul anului 2012 într-un câmp politic devenit în cursul ultimilor ani, foarte sensibil.
„Echilibrul puterii sta sa se schimbe”, a declarat Edward Snowden. „Cu fiecare câstig din tribunal, la fiecare schimbare de lege, demonstram faptul ca faptele sunt mai convingatoare decât frica”.
„Guvernele trebuie sa accepte faptul ca au pierdut dezbaterea privind legimitatea supravegherii în masa si de reformare a controlului asupra adunarii informatiilor”, au declarat Amnesty International si Privacy International în documentul „Doi ani dupa Snowden”, unde se avertiza ca guvernele cauta sa mentina si sa dezvolte supravegherea în masa, în ciuda condamnarii de catre tribunale, parlamente si organismele pentru drepturile oamenilor a acestei practici, ca o violare a drepturilor umane.
„Multumita lui Edward Snowden, milioane de persoane sunt acum constienti ca secretele lor cele mai intime sunt sigure de spionajul guvernului. Expertii organismelor nationale si internationale nu au putut vorbii cu o foarte mare claritate: supravegherea generala în masa a comunicatiilor este o violare a drepturilor umane. Jocul s-a sfârsit si a ajuns momentul pentru guverne de reformare a programelor de supraveghere generale în masa”, a amintit Carly Nyst, directorul legal al Privacy International.
În cursul ultimilor ani, supravegherea în masa a fost condamnata ca excesiva si violatoare a drepturilor umane de catre judecatori, anchete parlamentare si experti legali, ca si Consiliul Europei si al Natiunilor Unite. Documentul Amnesty International si Privacy International arata ca în ciuda condamnarii globale, programele de spionaj ale Regatului Unit si SUA ramân învaluite în mister, în timp ce multe alte guverne sunt în cautarea de noi puteri de supraveghere.
Danemarca, Finlanda, Franta, Olanda, Pakistan si Elvetia sunt în discutii si au prevazute prezentarea unor proiecte de lege despre inteligenta în grad de crestere a capacitatilor de spionaj în aceste tari cum de fapt si în altele.
„Companiile de tehnologie trebuie sa faca multe pentru protejarea datelor personale si libera expresie a propriilor utilizatori online. În timp ce marile companii Apple si Google au initiat sa adopte standarde de criptare mai puternice, altele sunt în urma. Legitimitatea de colectare a comunicatii în cantitati mari nu mai este în discutie – este o încalcare a drepturilor omului si a dreptului international. Supravegherea în masa trebuie sa fie demontata si înlocuita cu masuri specifice si responsabile care respecta drepturile omului” , spune Carly Nyst.
Sursa: www.giornalesentire.it
