Vin printre voi ca păstor și slujitor al dialogului, al fraternității și al păcii. Vizita mea exprimă afecțiunea Succesorului lui Petru pentru toți camerunezii, precum și dorința de a încuraja pe fiecare să continue, cu entuziasm și perseverență, în construirea binelui comun. Trăim, într-adevăr, un timp în care resemnarea se răspândește, iar sentimentul de neputință tinde să paralizeze reînnoirea pe care popoarele o simt profund. Câtă foame și sete de dreptate! Câtă sete de participare, de viziuni, de alegeri curajoase și de pace! Marea mea dorință este să ajung la inimile tuturor, în special ale tinerilor, chemați să dea formă, inclusiv politică, unei lumi mai echitabile. De asemenea, doresc să exprim voința de a consolida legăturile de cooperare dintre Sfântul Scaun și Republica Camerun, întemeiate pe respect reciproc, pe demnitatea fiecărei persoane și pe libertatea religioasă: a afirmat Papa Leon al XIV-lea la începutul discursului adresat pe 15 aprilie a.c. autorităților, reprezentanților societății civile și Corpului Diplomatic din Camerun, în prima zi a vizitei sale apostolice în această țară. Sfântul Părinte a subliniat că „pacea nu se decretează: se primește și se trăiește, este un dar al lui Dumnezeu, care se dezvoltă printr-o muncă răbdătoare și colectivă. Este responsabilitatea tuturor, în primul rând a autorităților civile”, „pacea nu poate fi redusă la un slogan”, ci „trebuie întruchipată într-un stil, personal și instituțional, care respinge orice formă de violență”.

În acest sens, a reluat apelul lansat la începutul anului, în mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii.: „să respingem logica violenței și a războiului” și „să îmbrățișăm o pace fondată pe iubire și dreptate”. Pontiful a descris această pace ca fiind „dezarmată, adică să nu se bazeze pe frică, pe amenințare sau pe armamente, și dezarmantă, pentru că este capabilă să rezolve conflictele, să deschidă inimile și să genereze încredere, empatie și speranță”.

„Camerunul păstrează în memorie vizitele predecesorilor mei: cea a Sfântului Ioan Paul al II-lea, mesager al speranței pentru toate popoarele Africii, și cea a lui Benedict al XVI-lea, care a subliniat importanța reconcilierii, a dreptății și a păcii, precum și responsabilitatea morală a conducătorilor. Știu că aceste momente au marcat istoria voastră națională ca îndemnuri exigente la spiritul de slujire, la unitate și la dreptate. Ne putem întreba, așadar: unde ne aflăm? În ce mod a adus rod Cuvântul care ne-a fost vestit? Și ce mai rămâne de făcut?”

Adresându-se conducătorilor, Papa Leon al XIV-lea a spus: „A guverna înseamnă a-ți iubi propria țară și, de asemenea, țările vecine”, subliniind că porunca evanghelică «iubește-ți aproapele ca pe tine însuți» „se aplică și în relațiile internaționale”.

În același context, Sfântul Părinte a invocat învățătura Sfântului Augustin, oferind un reper esențial pentru exercitarea autorității: „Cei care conduc sunt în slujba celor pe care aparent îi conduc. De fapt, ei nu conduc din dorința de a domina, ci din datoria de a avea grijă, nu din mândria de a se impune, ci din compasiunea de a proteja” (De civitate Dei, XIX, 14). În această lumină, Pontiful a explicat că „a-ți servi propria țară înseamnă a te dedica, cu mintea limpede și conștiința integră, binelui comun al întregului popor: al majorității, al minorităților și al armoniei dintre acestea”.

Referindu-se la situația concretă a țării, marcată de tensiuni și violențe în unele regiuni, papa a remarcat că „în spatele statisticilor se află chipuri, povești, speranțe rănite”, reafirmând cu tărie: „Lumea este însetată de pace […]. Gata cu războaiele, cu grămezile dureroase de morți, de distrugeri și exiluri!”. În discursul său, pontiful a evidențiat rolul esențial al societății civile, „o forță vitală pentru coeziunea națională”, și a subliniat că organizațiile, liderii religioși și comunitățile locale „joacă un rol de neînlocuit în țeserea păcii sociale”.

Un accent special a fost pus pe contribuția femeilor: „Adesea, din păcate, ele sunt primele victime ale prejudecăților și violențelor și, totuși, rămân artizane neobosite ale păcii”, motiv pentru care „vocea lor trebuie să fie pe deplin recunoscută în procesele decizionale”.

Papa Leon al XIV-lea a atras atenția și asupra necesității transparenței și integrității: „Este necesar să se rupă lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea, golind-o de credibilitate” și „să se elibereze inima de acea sete de câștig care este idolatrie”.

Privind spre viitor, Sfântul Părinte a evidențiat în mod special rolul tinerilor, care sunt „speranța țării și a Bisericii”. „Energia și creativitatea lor sunt resurse inestimabile”, a spus Papa, atrăgând însă atenția asupra provocărilor cu care aceștia se confruntă: „atunci când șomajul și excluziunea persistă, frustrarea poate genera violență”.

În acest context, Pontiful a subliniat cu fermitate că „investiția în educația, formarea și spiritul antreprenorial al tinerilor este o alegere strategică pentru pace”, adăugând că aceasta este „singura modalitate de a stopa exodul de talente extraordinare către alte regiuni ale Planetei”. Totodată, a atras atenția asupra unor realități dureroase: „este, de asemenea, singura modalitate de a combate flagelurile drogurilor, prostituției și apatiei, care distrug prea multe vieți tinere, într-un mod din ce în ce mai dramatic”.

Papa Leon al XIV-lea a evidențiat însă și dimensiunea spirituală a noilor generații, subliniind că „tinerilor camerunezi nu le lipsește o spiritualitate profundă, care încă rezistă uniformizării pieței”. Această spiritualitate, a explicat Sanctitatea Sa, „este o energie care conferă valoare visurilor lor, înrădăcinate în profețiile care le alimentează rugăciunile și inimile”.

Sfântul Părinte a încurajat susținerea tinerilor nu doar pe plan economic și educațional, ci și spiritual și moral, pentru ca aceștia să devină „protagoniști ai păcii” și „constructori ai unei lumi mai echitabile”, capabili să transforme „frustrarea în speranță și energia în slujire”.

Totodată, a încurajat promovarea dialogului interreligios, arătând că tradițiile religioase, „atunci când nu sunt denaturate de otrava fundamentalismelor, inspiră profeți ai păcii, ai dreptății, ai iertării și ai solidarității”.

În încheiere, Papa Leon al XIV-lea a înălțat o rugăciune și o binecuvântare pentru întreaga națiune, încredințând viitorul Camerunului lui Dumnezeu și responsabilității comune a tuturor: „Dumnezeu să binecuvânteze Camerunul, să-i sprijine pe conducătorii săi, să inspire societatea civilă, să lumineze activitatea Corpului Diplomatic”. Pontiful și-a exprimat dorința ca întregul popor să fie deschis Spiritului Sfânt: „fie ca Dumnezeu să ofere întregului popor camerunez – creștini și necreștini, responsabili politici și cetățeni – Harul de a primi Împărăția lui Dumnezeu”.

În același timp, a subliniat dimensiunea concretă a acestui angajament, arătând că viitorul nu se construiește prin declarații, ci prin responsabilitate comună: „construind împreună un viitor de dreptate și pace”. Reluând tema centrală a discursului, Sfântul Părinte a lăsat ca ecou un apel care sintetizează întreaga sa reflecție: „Pacea nu se decretează: se primește și se trăiește”, invitând astfel fiecare persoană și fiecare instituție să devină, prin propriile alegeri, artizan al reconcilierii și al speranței.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi