„Papa Francisc a prezidat în bazilica Sfântul Petru, sâmbata, 11 aprilie 2015, vigilia celei de a doua Duminici a Pastelui sau a Milostivirii Divine, ceremonia solemna de proclamare a Anului Sfânt al Milostivirii. Ritul sacru, care a cuprins si rugaciunea Vesperelor, a început în fata Portii Sfinte a bazilicii vaticane, unde mons. Leonardo Sapienza, din partea Prefecturii Casei Apostolice, a citit fragmente însemnate din Bula Anului Sfânt extraordinar. Cu aceeasi ocazie, Papa Francisc a înmânat bula papala a Anului Sfânt arhipresbiterilor celor patru bazilici papale din Roma si mai multor reprezentanti ai Bisericii de pe toate continentele.
”Într-un moment de mari schimbari sociale, Biserica este chemata sa ofere cu o forta mai mare semnele prezentei si apropierii lui Dumnezeu”, a spus papa Francisc la predica rugaciunii Vesperelor, explicând motivele care stau la baza Anului Sfânt al Milostivirii. În acelasi timp, Pontiful a avut cuvinte clare si puternice pentru ”violenta nemaiauzita” pe care o îndura foarte multi crestini în timpurile noastre. ”Acesta nu este timpul în care sa fim distrati, ci unul în care sa ramânem vigilenti si sa privim la esential”. Timpurile de fata au nevoie de o Biserica chemata sa-si regaseasca sensul misiunii care i-a fost încredintata de Domnul: sa fie semn si instrument al milostivirii lui Dumnezeu Tatal:
• ”Anul Sfânt va trebui sa pastreze vie dorinta de a sti sa captam numeroasele semne ale blândetii pe care Dumnezeu o ofera lumii întregi si mai ales celor care sunt în suferinta, sunt singuri si abandonati, si chiar fara speranta de a fi iertati si de a se simti iubiti de Tatal. Un An Sfânt, ca sa simtim puternica în noi bucuria de a fi fost regasiti de Isus, care ca Bunul Pastor a venit sa ne caute pentru ca eram rataciti. Un jubileu, pentru a simti caldura iubirii sale când ne ia pe umerii sai ca sa ne duca din nou la casa Tatalui”.
Dupa cum se precizeaza în documentul papal Anul Sfânt al Milostivirii este prilejuit de împlinirea, pe 8 decembrie 2015, a 50 de ani de la încheierea Conciliului Ecumenic Vatican II. În aceasta zi Pontiful va prezida ceremonia solemna de deschidere a Portii Sfinte, care va ramâne deschisa pâna la încheierea Anului Sfânt extraordinar, în Duminica solemnitatii ”Cristos, Regele universului” de anul viitor, 20 noiembrie 2016. În tot acest rastimp au loc mai multe initiative mondiale a caror desfasurare a fost încredintata de Sfântul Parinte Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizari. Totodata, Bisericile locale sunt îndemnate sa organizeze dupa posibilitati initiative jubiliare care sa ofere credinciosilor ocazia în care sa dobândeasca darul indulgentelor si sa experimenteze blândetea milostivirii divine.
Redactia Româna Radio Vatican va ofera în cele ce urmeaza un amplu rezumat al Bulei papale ”Misericordiae vultus”, documentul oficial prin care Suveranul Pontif a proclamat solemn Anul Sfânt al Milostivirii.
Scrisoarea ”Chipul milostivirii”, prin care Sfântul Parinte proclama Anul Sfânt extraordinar (8 decembrie 2015 – 20 noiembrie 2016), este alcatuita din 25 de paragrafe majore. Papa Francisc a descris mai întâi trasaturile distinctive ale milostivirii divine punând aceasta tema în lumina chipului lui Cristos. Milostivirea nu este un cuvânt abstract ci un chip care trebuie recunoscut, contemplat si slujit. Bula papala ofera o lectura trinitara (nr. 6-9) si insista în a descrie Biserica drept semn credibil al milostivirii: ”Grinda de capatâi care sustine viata Bisericii este milostivirea” (nr. 10).
Papa Francisc arata etapele principale care marcheaza anul jubiliar al milostivirii. Deschiderea acestuia coincide cu cea de a 50-a aniversare de la încheierea Conciliului Ecumenic Vatican II: ”Biserica simte necesitatea de a pastra viu acel eveniment. Pentru ea începea atunci un nou parcurs al istoriei sale. Parintii conciliari adunati în Conciliu au perceput de o maniera puternica, asemenea unui adevarat suflu al Duhului Sfânt, exigenta de a vorbi de Dumnezeu mai pe întelesul oamenilor din timpul lor. Abatute zidurile care de prea multa vreme închisera Biserica într-o citadela privilegiata, venise timpul de a vesti Evanghelia într-un mod nou” (nr. 4). Încheierea Anului Sfânt extraordinar va avea loc ”în solemnitatea liturgica a lui Isus Cristos, Stapânul universului, pe 20 noiembrie 2016. În ziua aceea, închizând Poarta Sfânta, vom avea mai întâi de toate simtaminte de gratitudine si multumire fata de Preasfânta Treime pentru ca ne-a acordat acest timp extraordinar de har. Vom încredinta viata Bisericii, omenirea întreaga si cosmosul necuprins Stapânirii lui Cristos, ca sa-si reverse milostivirea ca roua diminetii pentru o istorie fecunda care trebuie construita prin efortul tuturor în viitorul apropiat” (nr. 5).
O specificitate a acestui An Sfânt extraordinar o reprezinta faptul ca nu va fi celebrat doar la Roma dar si în toate diecezele din lumea întreaga. Poarta Sfânta va fi deschisa de papa Francisc la bazilica Sfântul Petru pe 8 decembrie 2015 iar duminica succesiva, 13 decembrie 2015, în toate diecezele din lumea larga. O alta noutate este faptul ca Papa acorda posibilitatea de a deschide Poarta Sfânta si la sanctuare, unde numerosi pelegrini merg sa se închine.
Papa Francisc preia învatatura predecesorilor sai, Sfântul Ioan al XXIII-lea, care vorbea de ”medicamentul milostivirii”, si Fericitul Paul al VI-lea, care identifica spiritualitatea Conciliului Vatican II cu atitudinea Bunului samaritean din Evanghelie.
Bula papala explica, de asemenea, câteva aspecte specifice Anului Sfânt jubiliar. Mai întâi de toate, motto-ul ”Fiti milostivi precum Tatal vostru este milostiv”, care este luat din Evanghelia dupa Sfântul Luca (6,36). Apoi, semnificatia pelerinajului si, mai ales, nevoia de iertare. O tema particulara, care revine deseori în cuvintele papei Francisc, este exprimata la nr. 15 al documentului: faptele de milostivire trupeasca si sufleteasca vor trebui reluate pentru ”a retrezi constiinta noastra, deseori adormita în fata dramei saraciei, si pentru a intra tot mai mult în inima Evangheliei, unde cei saraci sunt privilegiatii milostivirii divine”. O alta indicatie se refera la timpul Postului Mare când papa îi va trimite în toata lumea pe asa zisii ”Misionari ai milostivirii” (nr. 18). Este vorba de preoti care ”vor primi autoritatea de a ierta chiar si pacatele a caror dezlegare este rezervata Scaunului Apostolic”. ”Semn al solicitudinii materne a Bisericii fata de poporul lui Dumnezeu”, explica papa Francisc, ei vor fi fata de toti oamenii artizani ai unei întâlniri care sa fie încarcata de umanitate, izvor de eliberare si bogata în responsabilitate, pentru a depasi piedicile si a relua viata noua a Botezului”. În acelasi timp, Sfântul Parinte cere ca în dieceze sa se organizeze ”misiuni populare” astfel încât misionarii milostivirii sa fie ”vestitori aii bucuriei iertarii”.
Sfântul Parinte mentioneaza la nr. 20-21 raportul dintre dreptate si milostivire, facând sa se vada ca nu se opreste la o viziune legalista ci ca urmareste sa se ajunga la un parcurs care sa duca la iubirea milostiva. Înainte de aceasta tema spinoasa, Bula papala atinge la nr. 19 subiectul violentei organizate si adreseaza o rechemare vibranta celor care sunt ”facatori sau complici” ai coruptiei. Pontiful recurge în aceasta privinta la un limbaj foarte puternic prin care denunta aceasta ”rana în putrefactie” si insista pentru ca pe durata acestui An Sfânt sa se realizeze o adevarata convertire. ”Acesta este timpul potrivit pentru a schimba viata! Acesta este timpul de a lasa ca inima sa fie atinsa! În fata raului comis, chiar si a crimelor grave, este momentul de a asculta lacrimile celor nevinovati care au fost jefuiti de bunurile lor, de demnitate, afectiuni si de însasi viata lor. A ramâne pe calea raului este doar sursa de amagire si tristete. Viata adevarata este cu totul altceva. Dumnezeu nu oboseste în a întinde mâna. Este mereu dispus sa asculte, si eu sunt dispus, asemenea fratilor mei episcopi si preoti. E suficient doar a accepta invitatia la convertire si a se supune justitiei, în timp ce Biserica ofera milostivirea” (nr. 19).
Nu putea lipsi referinta la o tema traditionala pentru Anul Sfânt jubiliar, indulgenta. Aceasta – se citeste la nr. 22 – arata ca ”iertarea lui Dumnezeu pentru pacatele noastre nu cunoaste hotar” pentru ca indulgenta permite stergerea nu doar a pacatului comis dar si a oricarei urmari negative a acestuia asupra comportamentului si gândirii. În aceasta privinta, explica Sfântul Parinte, cel care dobândeste indulgenta este ”abilitat sa actioneze mai degraba cu caritate si sa creasca în iubire, decât sa cada din nou în pacat”.
O ultima subliniere originala a Sfântului Parinte se refera la milostivire ca tema crestina comuna evreilor si musulmanilor. ”Acest an jubiliar trait în milostivire sa favorizeze întâlnirea cu aceste religii si cu celelalte nobile traditii religioase, sa ne faca mai deschisi la dialog pentru a ne cunoaste si întelege mai bine; sa elimine orice forma de închidere si dispret si sa îndeparteze orice forma de violenta si discriminare” (nr. 23).
Dorinta papei Francisc este ca acest An special, trait în spirit de împartasire a darurilor ceresti, sa devina ocazie de ”a trai în viata de zi cu zi milostivirea care dintotdeauna Dumnezeu Tatal o revarsa asupra noastra. În acest jubileu sa ne lasam surprinsi de Dumnezeu. El nu oboseste niciodata sa ne deschida inima sa ca sa ne repete ca ne iubeste si ca vrea sa împarta cu noi viata sa. (…) În acest an jubiliar Biserica sa devina ecou al Cuvântului lui Dumnezeu care rasuna puternic si convingator ca un cuvânt si gest de iertare, de sprijin, ajutor si iubire. Sa nu oboseasca niciodata în a oferi milostivire si sa fie mereu rabdatoare în a darui întarire si în a ierta”. Biserica – citim la nr. 25 – ”sa se faca voce a fiecarui om si femeie si sa repete cu încredere si fara încetare: «Aminteste-ti, Doamne, de îndurarea si de milostivirea ta, pentru ca ele sunt din vesnicie!» (Ps 25,6)”.
În documentul ”Misericordiae vultus”, papa Francisc face deseori referinta la Sfânta Scriptura, la Liturghierul Roman si la documentele Conciliului Ecumenic Vatican II. Cu o frecventa mai redusa, se întâlnesc, însa, si trimiteri la Sfântul Ioan al XXIII-lea, Fericitul Paul al VI-lea, Sfântul Ioan Paul al II-lea, Sfântul Toma de Aquino, Sfântul Beda Venerabilul, Sfântul Ioan al Crucii, Sfântul Grigore cel Mare, Sfântul Augustin si Sfânta Faustina Kowalska.
Sursa:http://ro.radiovaticana.va