„La invitatia Institutului maghiar de bizantinologie din cadrul Universitatii de Stiinte din Szeged, în zilele de 21-22 mai 2012, am avut ocazia sa particip la o conferinta internationala intitulata „Bizant, maghiari si bazinul carpatic”. Tema conferintei, asa cum este prezentata în titlul mentionat, arata ca exista o preocupare serioasa a oamenilor de stiinta din Ungaria, fata de tot ceea ce a însemnat Bizantul si cultura de traditie bizantina în spatiul Europei Centrale si Estice.
Cu o participare destul de numeroasa, de circa 40 de profesori si cercetatori din Ungaria, Germania, Slovacia, Australia si România, conferinta a avut ca scop cunoasterea si aprofundarea temelor de istorie culturala, ecleziastica si nationala din trecutul Europei si al Ungariei. Referintele la cultura de traditie bizantina, atât cea greaca cât si cea slava, au fost dese si bine documentate, mai ales ca Universitatea din Szeged se poate mândri cu existenta unui institut de slavistica si de bizantinologie, al carui reprezentant, profesorul emerit H. Tóth Imre a sarbatorit 80 de ani, moment salutat în cadrul conferintei de corpul profesoral si de invitati. Acest moment, deosebit de emotionant, m-a pus în fata unui om a carui vocatie catre cercetarea limbii slavone s-a nascut întâmplator, „colegul” care l-a determinat sa continue pe acest drum fiindu-i sotia, prezenta si ea, alaturi de el, la aceasta conferinta.
Distinsului profesor i-a revenit onoarea sa deschida lucrarile conferintei cu un studiu intitulat „Manastirea Polichron din Olimp si literatura slava”, urmat apoi de cercetatorii Mesterházy Károly (Mediterranean Elements in the Culture of 11-12th Century Hungary), pr. Baán István (Saint Stephan-Rex Apostolicus and Isapostolos), Gaul, Niels (The emperor’s men and his nephews: learned networks and networking strategies at the court of Emperor Andronikos II Palaiologos 1282-1328), Charles Moess (The Relationship of Byzantium and the Kingdom of Hungary) si Nótári Tamás (Byzantine and Western Influences on the Decrees of Saint Stephen). Între temele de istoria culturii si a institutiilor ecleziastice, amintim lucrarile sustinute de Koszta Lászlo (Byzantin Ecclesiastical System in Hungary), Nagy Márta („Proskynetarion” as an Object of Devotion Preserving of ethnical identity), Golub Xenia (An Unpublished Icon of the Mother of God from the Serbian Ortodox Parochial Church of Csobánka), Terdik Szilvester (Artists from the Balkan in service of the Greek Catholic Bishops in 18th century), Silviu Sana (Aspects of Byzantin Tradition in the Greek-Catholic Eparchy of Oradea. Cult and Religios Piety Book 1850-1900) si Földvári Sándor (Cross-cultural contacts between the Serbs of the Hungarian Kingdom and the Ukrainian Territories-As it Reflected in the Import of the Liturgical Books).
În momentele fixate discutiilor si dezbaterilor mi-au retinut atentia eleganta academica a argumentelor stiintifice formulate de profesorul H. Tóth Imre, a profesorului Gaul Niels si a preotului profesor Baán István. Merita apoi amintita si întrebarea adresata subsemnatului de catre cercetatorul Földvári Sándor – un împatimit al cercetarii istoriei institutiilor ecleziastice, cu care, la întoarcere am avut ocazia sa calatoresc o parte din drum – care dorea sa cunoasca detaliat situatia pregatirii clericilor greco-catolici ruteni si români în Seminarul din Oradea, si apoi ce fel de carti liturgice foloseau acestia în Seminarul Sf. Barbara din Viena. Studiul cercetatorului Terdik Silvester din Nyiregyháza a fost deosebit de interesant, cercetatorul evocând cu deosebita finete figurile si realizarile mesterilor care au conceput iconostasele catedralelor greco-catolice din Máriapocs, Blaj si Oradea.
Sub semnul bufnitei – care în mitologia greaca este simbol Athenei, zeita Întelepciunii -, Szegedul a fost zilele trecute un centru de întâlnire cu traditia si cultura bizantina. Momentul stiintific a scos la suprafata, din filele îngalbenite ale documentelor si cartilor vechi, urme noi, dintr-un trecut îndepartat si recent, destinate sa contribuie la însufletirea si îmbogatirea noastra, asa cum afirmase Euripide (480-406 în. Hr.) în urma cu mai bine de 2000 de ani: „Fiecare zi ne învata ceva nou”.
„„Chronicon” Szegediensis – Conferinta internationala de la Szeged, 21-22 mai 2012”,
