„Biserica Catolica din România dezaproba
„Proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator”
si solicita retragerea acestei initiative legislative
pe care o considera un atac la demnitatea persoanei si la integritatea familiei

Biserica Catolica din România a luat act de Proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator initiat de Guvern si care se afla acum la Senat spre adoptare tacita la data de 13 martie 2012 cu procedura de urgenta.
Într-o Scrisoare deschisa adresata domnului Mihai-Razvan Ungureanu, Prim-Ministru al României, domnului Vasile Blaga, Presedintele Senatului, doamnei Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei si Solidaritatii Sociale si domnului Ladislau Ritli, Ministrul Sanatatii, Conferinta Episcopilor Catolici din România îsi exprima dezaprobarea fata de Proiectul de lege privind reproducerea umana cu tert donator si solicita retragerea acestuia. Aceasta initiativa legislativa este „un atac la demnitatea persoanei, la integritatea familiei si implicit la echilibrul vietii sociale”, se citeste în Scrisoarea deschisa, semnata de Preasfintitul Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucuresti si Presedinte al Comisiei pentru familii în cadrul Conferintei Episcopilor Catolici din România.
„Biserica a fost si este întotdeauna aproape de acei parinti care îsi doresc, dar nu pot avea copii din pricina infertilitatii, si întelege suferinta lor. Totodata Biserica doreste sa aminteasca faptul ca darul nepretuit al maternitatii si paternitatii nu se obtine cu orice pret. Copilul ramâne mereu o persoana umana si nu poate fi socotit un produs de laborator”, afirma PS Cornel Damian în Scrisoarea deschisa. „Respectarea unitatii casatoriei si a fidelitatii conjugale cere zamislirea copilului în familie; legatura existenta între cei casatoriti atribuie sotilor, în mod obiectiv si inalienabil, dreptul exclusiv de a deveni tata si mama numai unul prin celalalt”, afirma în continuare Episcopul Damian Cornel, citând Instructiunea Donum vitae (nr. II. 2), despre viata umana care se naste si despre demnitatea procreatiei, promulgata de Congregatia Pontificala pentru Doctrina Credintei.

Pr. Eduard Mihai Cosa
Secretar general

Persoana de contact
Pr. Francisc Dobos
Tel. 0755 065069, email: francisc.dobos@gmail.com

Anexa 1

SCRISOARE DESCHISA

Obiect: Biserica Catolica din România dezaproba
„Proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator”
si solicita retragerea acestei initiative legislative
pe care o considera un atac la demnitatea persoanei si la integritatea familiei

Biserica Catolica din România a luat act de Proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator initiat de Guvern si care se afla acum la Senat spre adoptare tacita la data de 13 martie 2012 cu procedura de urgenta, în completarea prevederilor art. 441-447 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.
Biserica a fost si este întotdeauna aproape de acei parinti care îsi doresc, dar nu pot avea copii din pricina infertilitatii, si întelege suferinta lor. Totodata Biserica doreste sa aminteasca faptul ca darul nepretuit al maternitatii si paternitatii nu se obtine cu orice pret. Copilul ramâne mereu o persoana umana si nu poate fi socotit un produs de laborator.
Dat fiind proiectul de lege mai sus amintit, episcopii catolici din România doresc sa aduca la cunostinta forurilor abilitate si societatii civile pozitia Bisericii Catolice fata de viata care se naste si fata de demnitatea procreatiei:
„Respectarea unitatii casatoriei si a fidelitatii conjugale cere zamislirea copilului în familie; legatura existenta între cei casatoriti atribuie sotilor, în mod obiectiv si inalienabil, dreptul exclusiv de a deveni tata si mama numai unul prin celalalt. Recurgerea la gametii unei terte persoane, pentru a avea la dispozitie sperma sau ovulul, constituie o violare a îndatoririi reciproce a sotilor si o lipsa grava fata de acea proprietate esentiala a casatoriei, care este unitatea sa. Fecundarea artificiala heterologa lezeaza drepturile copilului, îl lipsesc de relatia filiala cu originile sale parintesti si poate stavili maturizarea identitatii sale personale. În plus, constituie o ofensa adusa vocatiei comune a sotilor, care sunt chemati la paternitate si maternitate: priveaza în mod obiectiv fecunditatea conjugala de unitatea si integritatea sa; creeaza si manifesta o ruptura între legatura de sânge din zamislire, legatura de sânge din sarcina si datoria educatiei. Astfel de alterare a relatiilor personale în interiorul familiei are repercusiuni si asupra societatii civile: ceea ce ameninta unitatea si stabilitatea familiei este izvor de disensiuni, de dezordine si de nedreptati în întreaga viata sociala” (Donum vitae, II.2).
Prin urmare, Biserica Catolica din România considera ca „Proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator” este un atac la demnitatea persoanei, la integritatea familiei si implicit la echilibrul vietii sociale.
„Originea unei persoane umane este, în realitate, rezultatul unei daruiri. Copilul zamislit trebuie sa fie rodul iubirii parintilor sai. Nu poate fi voit, nici conceput ca produs al unei interventii de tehnici medicale si biologice: acest lucru ar echivala cu reducerea lui la a deveni obiect al unei tehnologii stiintifice. Nimeni nu poate sa supuna venirea pe lume a unui copil conditiilor de eficienta tehnica evaluabile conform parametrilor de control si de dominare” (Donum vitae, II. B. 4. c).
În consecinta, pentru binele comun al societatii si al familiei, cât si pentru demnitatea fiecarei persoane, Biserica Catolica solicita retragerea Proiectului de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator, trimis spre adoptare Senatului României prin Hotarârea de Guvern nr. E 203 din 05.10.2011.

Mons. Cornel Damian

Episcop auxiliar de Bucuresti

Presedintele Comisiei pentru Familii

Anexa 2

Consideratii pe marginea Proiectului de lege

privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator

trimis spre adoptare Senatului României

prin Hotarârea de Guvern nr. E 203 din 05.10.2011

La 10 decembrie 1948 era promulgata Declaratia universala a drepturilor omului, ca reactie a întregii familii umane fata de ororile comise în cel de-al II-lea Razboi Mondial. Principalul sau scop era tocmai recunoasterea inviolabilitatii demnitatii fiecarei persoane umane si implicit egalitatea dintre oameni. La 7 decembrie 1965, Biserica Catolica, prin vocea Conciliului Vatican al II-lea, promulga Constitutia pastorala privind Biserica în lumea contemporana Gaudim et Spes („Bucurie si speranta”), în care aflam principiul care sta la baza respectului fata de orice persoana umana: „aproapele este, fara nici o exceptie, un alt eu” (nr. 27). La 22 februarie 1987, Congregatia Pontificala pentru Doctrina Credintei raspunde la nenumaratele întrebari care aveau ca obiect raportul dintre biomedicina si morala catolica în documentul Donum Vitae („Instructiunea despre viata umana care se naste si despre demnitatea procreatiei”).
Menirea Statului de drept al unei natiuni este promulgarea de legi drepte. Ar putea fi oare dreapta o lege care atenteaza la inviolabilitatea vietii si la bunul mers al institutiei familiare care este celula de baza a societatii?

În art. 3 al Proiectului de lege privind reproducerea umana asistata medical cu tert donator sunt prezentate semnificatiile unor expresii cheie. Dorim sa facem unele precizari referitoare la terminologia adoptata:

a) Reproducerea umana asistata medical cu tert donator
De fapt expresia reproducere umana asistata medical e total ambigua, deoarece nu se refera la asistenta medicala propriu-zisa – cu care Biserica este întru totul de acord -, ci la un sir de substitutii: a patului conjugal cu procesul tehnic din laborator, a barbatului cu medicul care manipuleaza samânta, a unirii conjugale cu un act pur tehnic. Reproducerea asistata duce de asemenea la o grava ruptura în câmpul intim, confidential, al unirii conjugale, si la ruptura dintre unirea conjugala si procreare, din moment ce aceasta se poate realiza în eprubeta.
Apoi, folosirea expresiei reproducere umana este semnul evident al degradarii umane. A vorbi despre generarea umana în termeni de reproducere în loc de procreare, duce la reducerea acesteia la un fapt pur biologic, cu implicita presupunere ca omul nu este cu nimic mai mult decât un animal. Astfel se deschide calea excluderii lui Dumnezeu din evenimentul aparitiei persoanei umane pe lume. Persoana umana devine rodul calculului si al manipularii. I se neaga calitatea sa de dar, devenind pur si simplu un produs tehnic.

b) Dreptul la reproducere
Ne-am putea întreba daca exista un drept la a avea drepturi? Daca da, atunci unul dintre ele ar fi si dreptul la reproducere. În mod generic prin dreptul la reproducere poate fi înteles si dreptul la folosirea libera a sexualitatii: independenta sexuala, sexualitate recreativa, fara constrângeri si fara responsabilitati etc, dar se întelege si dreptul fundamental al cuplului de a decide numarul de copii, intervalul si momentul venirii lor pe lume.
Din punct de vedere juridic, se vorbeste de un drept la reproducere, cu referire la însamântarea artificiala, fecundarea în vitro, transferul de embrioni, posibilitatea clonarii. Toate aceste tehnici ar sta la baza dreptului la reproducere asistata. Care este însa baza autentica a drepturilor omului? Libertatea umana. Dezvoltarea libera a personalitatii. Demnitatea persoanei. Dreptul la intimitate familiara si personala. Dreptul la casatorie. Dreptul de a proteja familia si de a o întemeia.
Este inacceptabil dreptul la reproducere, care nu are fundament antropologic, în natura omului, ci unul tehnologic. Dorinta de a avea copii nu poate genera dreptul de a avea copii. Ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic, nu înseamna ca este acceptabil din punct de vedere etic.

c) Sanatatea reproducerii umane
La prima vedere este un concept generos, cu referire la buna functionare a aparatului reproductiv ceea ce sugereaza, în parte, si semnificatia din legea speciala. În realitate, în background-ul conceptului se ascunde liberul acces la mijloacele de contraceptie, de care tine si dezvoltarea productiei si a comertului cu astfel de mijloace, si practica nelimitata a avortului prezentat ca sigur, mai ales a celui din motive de eugenetica.
În ciuda acestei ambiguitati, Biserica nu respinge apriori conceptul de sanatate reproductiva – cu tot caracterul limitat al termenului „reproducere” – în masura în care sanatatea se refera la integritatea persoanei umane în calitatea de trup, suflet si spirit.

d) Tert donator
Chestiunea „tertului donator” ridica serioase obiectii de natura morala. Le prezentam plecând de la urmatorul citat: „Atunci când este vorba de a pune de acord dragostea conjugala cu transmiterea responsabila a vietii, moralitatea comportamentului nu depinde asadar numai de sinceritatea intentiei si de aprecierea motivelor, ci ea trebuie determinata dupa criterii obiective ce decurg din natura persoanei umane si a actelor ei, criterii ce respecta semnificatia totala a daruirii reciproce si a procrearii umane în contextul adevaratei iubiri; acest lucru nu este posibil decât daca este cultivata cu sinceritate virtutea castitatii conjugale” (Gaudium et spes, 21).
Tocmai aceasta trimitere la „criterii obiective” arata ca un tert donator se situeaza absolut în afara unirii conjugale, care presupune unitatea de trup, suflet si spirit a cuplului conjugal. Acesta se situeaza si în afara „contextului adevaratei iubiri”. „Respectarea unitatii casatoriei si a fidelitatii conjugale cere zamislirea copilului în familie; legatura existenta între cei casatoriti atribuie sotilor, în mod obiectiv si inalienabil, dreptul exclusiv de a deveni tata si mama numai unul prin celalalt” (Donum vitae, II,2).
„Recurgerea la gametii unei terte persoane, pentru a avea la dispozitie sperma sau ovulul, constituie o violare a îndatoririi reciproce a sotilor si o lipsa grava fata de acea proprietate esentiala a casatoriei, care este unitatea sa. Fecundarea artificiala heterologa lezeaza drepturile copilului, îl lipsesc de relatia filiala cu originile sale parintesti si poate stavili maturizarea identitatii sale personale. În plus, constituie o ofensa adusa vocatiei comune a sotilor, care sunt chemati la paternitate si maternitate: priveaza în mod obiectiv fecunditatea conjugala de unitatea si integritatea sa; creeaza si manifesta o ruptura între legatura de sânge din zamislire, legatura de sânge din sarcina si datoria educatiei. Astfel de alterare a relatiilor personale în interiorul familiei are repercusiuni si asupra societatii civile: ceea ce ameninta unitatea si stabilitatea familiei este izvor de disensiuni, de dezordine si de nedreptati în întreaga viata sociala. Aceste motive conduc la o judecata morala negativa asupra fecundarii artificiale heterologe: de aceea, din punct de vedere moral, este ilicita fecundarea unei femei cu sperma unui donator altul decât sotul sau si fecundarea cu sperma sotului a unui ovul care nu provine de la sotia sa. În plus, fecundarea artificiala a unei femei necasatorite, nubila sau vaduva, oricare ar fi donatorul, nu poate fi justificata din punct de vedere moral” (Donum vitae, II, 2).
O alta obiectie serioasa provine din desfiintarea eficacitatii sociale a numelui de familie si a rolului filiatiuni. Confidentialitatea – care este atât de raspicat invocata de mai multe ori în legea speciala – ar putea duce ca situatia în care din donatori anonimi sa se nasca frati si surori vitregi, care ar putea încheia o casatorie, lipsind astfel de continut tot ceea ce tine de gravitatea incestului.

e) Informarea
Din formularea proiectului de lege rezulta ca informarea priveste aspectele de natura juridica, pentru a obtine un consimtamânt licit între un tert donator si parinti. Dar textul legislativ este ambiguu în ce priveste identitatea parintilor si a stabilitatii legaturii conjugale. În plus, asa cum reiese din Legea nr. 287/2009 art 441, paragraf 3, obiectul donatiei poate fi si femeia singura. (În felul acesta nu se da oare legitimitate „cazului Iliescu”? De asemenea, legea nu precizeaza limitele de vârsta nici ale parintilor si nici ale donatorului).
Din textul proiectului de lege nu se întelege cui i se face înseninarea artificiala, ori dupa fertilizarea în vitro în uterul cui se implanteaza embrionul astfel rezultat, deschizând astfel o poarta deschisa pentru mama purtatoare, care nu este obiectul explicit al acestei legi speciale, dar ar putea fi obiectul sau implicit?

f) Consilierea
Dupa cum informarea priveste aspectele de natura juridica, consilierea priveste aspectele de natura medicala. Din legea speciala reiese ca scopul consilierii este facilitarea serviciului de sanatate. Asadar înca o data tehnica are prioritate asupra binelui persoanei. Nu se face nicio referire la consilierea de natura psihologica, religioasa.

În concluzie, inviolabilitatea vietii umane, stabilitatea si unitatea cuplului conjugal, unitatea familiei sunt criteriile fundamentale care ar trebui sa stea la baza unei legi drepte. Dorinta parintilor de a avea copii, oricât ar fi de puternica, nu legitimeaza recurgerea la tehnici contrare autenticei nasteri umane si demnitatii noii fiinte umane. Dorinta de a avea copii nu constituie originea vreunui drept de a avea copii. Copilul este o persoana cu demnitate de subiect, prin urmare nu poate fi tratat ca obiect.

Comisia pentru Familie