„În seara zilei de 8 mai 2011, în jurul orei 23.30, a trecut la Domnul Înaltpreasfintitul George Gutiu, arhiepiscop emerit de Cluj-Gherla.
Date biografice
George Gutiu s-a nascut la data de 30 martie 1924 în Vaidei, pe atunci comuna în judetul Mures (interbelic), în prezent sat apartinator de comuna Ogra, judetul Mures. A urmat scoala primara în satul natal, apoi patru clase gimnaziale la Liceul "Papiu Ilarian" din Târgu Mures. În anul 1940, dupa cedarea Transilvaniei de Nord catre Ungaria fascista, s-a mutat la Aiud, oras ramas pe teritoriul Regatului României. Pâna în 1944 a urmat la Aiud cursurile Liceului "Titu Maiorescu".
Dupa promovarea examenului de bacalaureat, a fost primit în clerul tânar al Arhiepiscopiei de Alba Iulia si Fagaras, fiind în paralel si student în anul I la Academia de Teologie Româna Unita "Sfânta Treime" din Blaj. Dupa ce a absolvit cei patru ani de studii teologice, în iunie 1948, a promovat si examenul de licenta, la care se supuneau doar cei mai buni clerici absolventi, majoritatea rezumându-se la titlul ce-l acorda promovarea examenelor obligatorii de "absolvent de teologie" sau "teolog absolvent", suficient pentru a deveni preot de enorie.
Titlul de licentiat acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învatamântul mediu si era titlul superior ce se putea obtine în învatamântul teologic greco-catolic din tara. Licenta în Teologie o puteau acorda doar Academia de Teologie Româna Unita din Blaj. Celelalte Academii Teologice greco-catolice din tara eliberau un simplu certificat de absolvire, numit "Absolutoriu".
În clandestinitate
La o saptamâna de la decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, de trecere a Bisericii Române Unite în ilegalitate, în data de 8 decembrie 1948, a fost hirotonot preot de catre Alexandru Cisar, arhiepiscop si mitropolit romano-catolic al Bucurestilor, în conditiile în care toti episcopii greco-catolici fusesera arestati înca de la sfârsitul lunii octombrie si încarcerati la resedinta patriarhala de la Dragoslavele. George Gutiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Româna Unita de Alba Iulia si Fagaras.
Dupa hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Danila, fostul sau rector la Academia de Teologie si apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioada a calatorit prin întreaga arhidieceza, culegând date din parohii si protopopiate, despre preotii si calugarii întemnitati, despre situatia calugaritelor si a credinciosilor rezistenti (netrecuti la Biserica Ortodoxa Româna), reusind sa comunice aceste date Sfântului Scaun, papei Pius al XII-lea.
În aceeasi perioada a fost si îndrumatorul spiritual al Congregatiei de Calugarite din Blaj, pâna la ridicarea acestora si fixarea lor la Obreja, în fosta manastire baziliana de acolo. Fiind urmarit de Militie, în anul 1949, pr. George Gutiu a scapat îmbracat într-un halat alb, prin gradina Institutului Recunostintei.
La data de 30 ianuarie 1951 a fost arestat la Reghin si anchetat la Ministerul de Interne din Bucuresti, pâna la 15 februarie 1952, când, a fost trimis în judecata si condamnat de catre Tribunalul Militar, sectia a II-a Bucuresti, prin sentinta nr. 104 din 20 februarie 1952, la munca silnica pe viata.[1] Detentia a executat-o în închisorile cu cel mai greu regim din tara, adevarate lagare de exterminare a oponentilor politici ai regimului comunist: închisoarea Jilava, Aiud, Pitesti, Dej si Gherla. A fost eliberat la 4 august 1964, în virtutea Decretului de gratiere a tuturor detinutilor politici, emis de regimul comunist pentru a sarbatori aniversarea a 20 de ani de la eliberarea de sub fascism.
Dupa eliberarea din închisoare, s-a asezat în orasul Târnaveni, unde la început a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodarire Comunala si Locativa. Comportarea exceptionala la locul de munca i-a determinat pe superiori sai sa ceara recunoasterea studiilor lui teologice ca studii superioare si, astfel, George Gutiu a fost promovat economist si avansat mai târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeasi întreprindere.
În activitatea bisericeasca s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan.
Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla
La data de 3 martie 1990, pr. George Gutiu a fost numit de catre Papa Ioan Paul al II-lea în rangul de Episcop titular al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani Ioan Ploscaru al Lugojului si Lucian Muresan al Maramuresului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc în cadrul unei Liturghii arhieresti festive, celebrata pe Stadionul Municipal din Cluj, în prezenta a peste 15.000 de participanti, dintre care sute de preoti îmbracati în odajdii, calugari, calugarite. Odata cu consacrarea, mitropolitul i-a trecut noului consacrat puterea ordinara de jurisdictie, care fusese detinuta pâna atunci provizoriu de catre Alexandru Todea, cu toate drepturile si îndatoririle ei.
Ca si în Eparhiile de Oradea si Maramures, nici la Cluj nu a avut loc instalarea canonica a Episcopului în Catedrala eparhiala, aceasta fiind ocupata în acel moment de catre Biserica Ortodoxa Româna.
La 20 iulie 1994, ca o recunoastere a meritelor sale deosebite în apararea crestinismului în timpul persecutiei comuniste, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Arhiepiscop "ad personam" de Cluj-Gherla. George Gutiu a participat la consacrarea ca episcopi greco-catolici a lui Alexandru Mesian (episcop coadjutor de Lugoj) si Virgil Bercea (episcop coadjutor de Oradea) la 8 septembrie 1994.
De la îmbolnavirea cardinalului Todea în anul 1992 si pâna la numirea episcopului Lucian Muresan la conducerea Arhiepiscopiei de Alba Iulia si Fagaras în data de 4 iulie 1994, George Gutiu a condus treburile curente ale întregii provincii mitropolitane ca administrator apostolic.
Conform dreptului canonic, si-a prezentat cererea de retragere de la conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1999, odata cu împlinirea vârstei de 75 de ani. Papa Ioan Paul al II-lea nu i-a acceptat cererea imediat, ci la 18 iulie 2002, data la care episcopul auxiliar Florentin Crihalmeanu a preluat scaunul episcopal de Cluj-Gherla.
În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul National "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce de catre Emil Constantinescu, presedintele României.
Datele biografice au fost preluate de pe: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Gu%C8%9Biu