Cardinalul secretar de stat al Sanctității Sale a intervenit marți dimineață, 17 noiembrie a.c., la COP31 din Antalya, în Turcia, și a subliniat natura „antropologică” a crizei de mediu, caracterizată de „pierderea simțului limitei”, de ”dorința de dominare” și de o „căutare imediată a profitului” care nu ține seama de demnitatea persoanei. Cardinalul a spus: „Este nevoie de un multilateralism coerent pentru a construi o pace durabilă”.

Pentru a face față crizei climatice, este urgent să se intensifice eforturile de „atenuare” a cauzelor sale și de „adaptare” la efectele sale cele mai violente, dar, mai presus de toate, este nevoie de o „transformare a societății” care să izvorască dintr-o „profundă convertire etică” care să alimenteze „noi forme de solidaritate între națiuni”, „schimbări de comportamente” și în sistemele socio-economice. Acesta este mesajul central al intervenției cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat al Sanctității Sale, de marți dimineață, 17 noiembrie a.c., la cea de-a 31-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) – COP31 –, care se desfășoară la Antalya, în Turcia, până pe 20 noiembrie.

Chipul uman al crizei

Cardinalul a evidențiat că abordarea corectă pentru a face față crizei climatice nu trebuie să se limiteze la discuția privind „aspectele tehnice sau procedurale”, ci trebuie să țină seama în mod deosebit de „chipul său uman”. Urgența ecologică afectează, într-adevăr, „viața oamenilor și demnitatea lor dăruită de Dumnezeu, precum și viitorul umanității”.

Cardinalul Parolin constată că datele științifice arată acum o probabilitate ridicată de a depăși pragul de 1,5 °C al încălzirii globale, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015, și că „persistă lacune semnificative” în asumarea „angajamentelor politice eficiente, a acțiunilor concrete și a investițiilor adecvate”. A lua în considerare „chipul uman” al acestei crize înseamnă, așadar, a merge dincolo de simpla protecție a mediului și să nu fie lăsați în urmă „cei mai săraci și generațiile viitoare, care sunt cei mai puțin responsabili pentru provocarea acesteia”: este o chestiune de „justiție socială, economică și umană”, a subliniat diplomatul Sfântului Scaun, iar pentru credincioși este „o datorie care se naște din credință”.

Revenirea la multilateralism

„Este îngrijorător” că tensiunile geopolitice umbresc criza climatică, care ar necesita colaborarea tuturor țărilor, în cadrul „dezvoltării umane integrale”, al „dezvoltării economice”, al „consolidării rezilienței climatice și al realizării unei păci sustenabile și durabile”, obiectiv care necesită un „multilateralism coerent și vizionar”. „În eforturile de a face față crizei climatice – a explicat secretarul de stat al Sanctității Sale – trebuie recunoscut că aceasta este și o criză socio-economică și, mai presus de toate, o criză antropologică”. O urgență a cărei natură a fost bine evidențiată de papa Leon al XIV-lea în Mesajul său pentru cea de-a XI-a Zi Mondială de Rugăciune pentru îngrijirea creației din 2026, identificând cauzele acesteia în ”pierderea simțului limitei”, în „dorința de dominare”, în „căutarea profitului imediat” și în „incapacitatea de a recunoaște demnitatea fiecărei persoane”.

Urgența unui pact educațional

Criza climatică poate reprezenta „o oportunitate importantă de a orienta «schimbarea de epocă» pe care o trăim” și de a construi o lume în care „demnitatea noastră infinită” și responsabilitatea față de „semeni și întreaga creație” să fie redescoperite.

Pentru a difuza și a transmite „această viziune”, care promovează demnitatea umană și „binele comun”, este necesar un pact educațional, care să fie plasat „în centrul agendei climatice”. Educația trebuie să îmbine dreptatea socială cu cea de mediu, a adăugat cardinalul Parolin, citând scrisoarea apostolică a lui Leon al XIV-lea „A trasa noi hărți de speranță”: sunt necesare noi obiceiuri, stiluri de viață și practici virtuoase. „Deși măsurile politice, tehnice și economice sunt indispensabile – a concluzionat cardinalul –, acestea trebuie însoțite de procese culturale și educaționale capabile să susțină o schimbare durabilă”. O perspectivă care, conform speranțelor cardinalului Parolin, trebuie să inspire lucrările COP31 și ale tuturor participanților la aceasta, în scopul de a „construi o lume a păcii”.

Daniele Piccini

Sursa: www.vaticannews.va