În cea de-a treia zi a călătoriei apostolice în Spania, pe 8 iunie a.c., Papa Leon al XIV-lea s-a adresat atât societății civile, cât și Bisericii, vorbind în fața Congresului Deputaților din Madrid și episcopilor din cadrul Conferinței Episcopale din Spania. Deși destinate unor audiențe diferite, intervențiile Sfântului Părinte au avut aceeași preocupare de fond: apărarea demnității persoanei umane, promovarea binelui comun și cultivarea speranței într-o lume marcată de transformări profunde.

În fața reprezentanților instituțiilor statului spaniol, Papa a evidențiat rolul fundamental al politicii și al legislației în construirea unei societăți care pune în centrul său persoana umană. Evocând bogata moștenire culturală și spirituală a Spaniei, de la Școala de la Salamanca la figuri precum Cervantes, Sfânta Tereza de Avila și Miguel de Unamuno, Pontiful a subliniat că „orice societate cu adevărat dreaptă se întemeiază pe recunoașterea demnității inviolabile a persoanei umane”, o demnitate care precedă orice decizie a Statului și care trebuie să inspire întreaga ordine juridică.

Pornind de la acest principiu, Papa Leon al XIV-lea a reafirmat necesitatea protejării vieții umane în toate etapele existenței sale. „Apărarea vieții umane nu este o chestiune de interes particular și nici confesională: este un ideal al civilizației”, a subliniat Pontiful, insistând asupra respectului față de fiecare viață, „de la concepție până la moartea sa naturală”. Totodată, a evidențiat rolul familiei, descrisă drept „prima școală a umanității”, locul în care omul învață să primească viața, să ierte și să slujească.

Sfântul Părinte a abordat și provocările generate de dezvoltarea tehnologică, în special de inteligența artificială, avertizând că progresul tehnologic nu este niciodată neutru și trebuie să rămână în slujba persoanei și a societății. În același spirit, a pledat pentru o abordare solidară a fenomenului migrației, bazată pe cooperare internațională și respectarea demnității fiecărui migrant și refugiat.

Un loc important a fost rezervat temei păcii. În contextul tendințelor de reînarmare observate în diferite regiuni ale lumii, Papa a amintit că „adevărata securitate se naște din dreptate, din dialogul răbdător și din respectul față de dreptul internațional”, subliniind că armele pot impune tăcerea pentru un timp, dar nu pot construi o pace autentică și durabilă. De asemenea, a îndemnat la „dezarmarea limbajului”, într-o epocă marcată de polarizare și confruntări ideologice.

În aceeași zi, întâlnirea cu episcopii Spaniei a oferit o perspectivă pastorală asupra acelorași preocupări. Folosind imaginea pelerinajului către Dumnezeu, Papa a descris misiunea Bisericii ca un drum care cere discernământ, curaj și fidelitate. Episcopii au fost încurajați să păstreze ceea ce este esențial din patrimoniul spiritual al Bisericii, fără a rămâne atașați unor structuri care nu mai servesc evanghelizării. „Trebuie să abandonăm tot ceea ce ne frânează și ne îndepărtează de scopul nostru și să păstrăm ca pe o comoară ceea ce îl favorizează”, a afirmat Pontiful.

Referindu-se la bogata moștenire creștină a Spaniei, Papa a evidențiat necesitatea găsirii unor limbaje noi pentru vestirea Evangheliei într-o societate marcată de secularizare și diversitate culturală. Inspirându-se din experiența Camino de Santiago și din exemplul Sfântului Turibiu de Mogrovejo, Sanctitatea Sa a încurajat dezvoltarea unei Biserici capabile să dialogheze cu lumea contemporană și să construiască punți de întâlnire: „Trebuie să învățăm limbajul celuilalt, să inițiem procese și să țesem legături acolo unde poate fi semănată sămânța Împărăției lui Dumnezeu!”

Un accent deosebit a fost pus asupra comuniunii ecleziale. Într-o lume marcată de polarizare și conflicte, Biserica este chemată să ofere mărturia unei unități care nu uniformizează, ci valorifică diversitatea darurilor și a carismelor. Episcopii au fost îndemnați să fie „principiu vizibil de comuniune”, păstrând unitatea cu Cristos, cu Succesorul lui Petru și cu întregul popor al lui Dumnezeu.

Pontiful a abordat și tema vocațiilor, observând că întrebarea „Pentru cine sunt?” exprimă căutarea profundă de sens prezentă în inimile multor tineri. Pastorația vocațională, a subliniat el, nu poate fi redusă la statistici, ci trebuie să se nască din comunități vii, familii credincioase și preoți care mărturisesc cu bucurie urmarea lui Cristos. În același timp, a reafirmat importanța unei formări sacerdotale solide și a unei colaborări mai strânse între dieceze și instituțiile ecleziale.

Cu sensibilitate și fermitate, Papa Leon al XIV-lea s-a referit și la drama persoanelor rănite de abuzuri, cerând Bisericii să răspundă prin ascultare, adevăr, dreptate, reparație și prevenție. El a remarcat, de asemenea, că mulți oameni ai timpului nostru nu resping credința, ci poartă în suflet o profundă sete de adevăr, apartenență și speranță, pe care Biserica este chemată să o întâmpine oferindu-l pe Cristos.

Două intervenții intervenții, aceeași viziune asupra societății și a Bisericii: respectul față de persoana umană, dialogul, solidaritatea și responsabilitatea morală ca temelii ale conviețuirii. Dacă în Parlamentul spaniol accentul a căzut pe rolul instituțiilor în apărarea demnității și a păcii, întâlnirea cu episcopii din Spania a evidențiat importanța reînnoirii misionare și a comuniunii ecleziale. Împreună, aceste mesaje au oferit o veritabilă foaie de parcurs pentru călătoria apostolică din Spania și pentru întreaga Biserică, într-un timp marcat de transformări sociale, culturale și spirituale.

Programul călătoriei apostolice în Spania a Papei Leon al XIV-lea continuă astăzi cu rugăciunea și omagiul adus Preasfintei Fecioare Maria în Catedrala Santa María la Real de la Almudena din Madrid și întâlnirea Sfântului Părinte cu comunitatea diecezană pe stadionul Estadio Santiago Bernabéu, două momente care completează dimensiunea pastorală și spirituală a unei zile dedicate dialogului, comuniunii și speranței.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi