În această perioadă plină de provocări, o semnificație extraordinară a avut-o redeschiderea Catedralei „Notre-Dame” din Paris, pe 7 decembrie a.c., de monseniorul Laurent Ulrich, arhiepiscopul Parisului. Ceremonia liturgică a fost precedată de o ceremonie laică, la care au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, alături de mai mulți lideri internaționali.
„Pentru noi, românii, momentul a avut un element aparte de recunoaștere și emoție: Fericitul Vladimir Ghika este unul dintre cei cinci sfinți ale căror moaște au fost așezate pe altarul Catedralei, pentru resfințirea acestui loc istoric, simbol excepțional al patrimoniului francez, martor universal al credinței și dăinuirii istorice” a transmis cu acest prilej Ambasada României în Franța, subliniind faptul că acest eveniment „a adus în prim-plan nu doar istoria, ci și legătura profundă între comunitățile religioase din România și Franța, care rezonează cu atât mai puternic în momentele dificile și primejdioase pe care le străbate astăzi lumea, fiind un omagiu și o celebrare a valorilor universale ale curajului, compasiunii și unității”.
Distrusă parțial de un incendiu în primăvara anului 2019, Catedrala „a renăscut astăzi și mai frumoasă decât înainte”, cum a subliniat președintele Macron la ceremonie. La restaurare au lucrat timp de 5 ani, 7 luni și 22 de zile, peste 2000 de arhitecți, ingineri, meșteri artizani și artişti-restauratori timp de, care au refăcut, din cenușă, interiorului Catedralei, au reconstituit turla și au regândit spațiul exterior care înconjoară acest monument definitoriu al Franței și al spiritualității europene. Potrivit aceleași surse, restaurarea au presuput costuri de 800 de milioane de euro obținute exclusiv din donații.
„Acest mare elan de generozitate este semnul nu doar al unui atașament față de artă și istorie, dar chiar mai mult, este semnul că valoarea simbolică și sacră a acestui edificiu este chiar mai larg percepută, de la cei mai mici până la cei mai mari”: a scris Papa Francisc într-un mesaj transmis la ceremonia de inaugurare a Catedralei „Notre-Dame” din Paris, citit de nunțiul apostolic în Franța, arhiepiscopul titular Celestino Migliore.
„Inimile curate care îl vor vedea pe Dumnezeu sunt singurele care deja în această lume văd cu adevărat lucrurile acestei lumi” spunea Fericitul Vladimir Ghika (1873-1954), care prin viața sa, în slujba aproapelui, a săracilor și a carității, se dorește să inspire și astăzi din inima Europei generațiile viitoare.
Vladimir Ghika s-a născut la Constantinopol, într-o familie princiară de origine bizantină. Educat în tradiția Bisericii Ortodoxe, a studiat la Toulouse, apoi la Paris și s-a convertit la catolicism în 1902, la Roma. Neobosit în slujba comunității, a deschis dispensare, a organizat inițiative sociale și a sprijinit săracii, transformându-se într-un simbol al carității și al dedicării față de cei în nevoie. În 1939, Vladimir Ghika a ales să se întoarcă în România pentru a fi alături de poporul său într-o perioadă de grele încercări. După instaurarea regimului comunist, a devenit o țintă a persecuțiilor, fiind arestat în 1952 și închis la Jilava. Supus la torturi inimaginabile, Vladimir Ghika și-a păstrat bunătatea și spiritul creștin până când a murit, în 16 mai 1954, devenind un martir al credinței.
Mai multe detalii despre viața Fericitului, puteți găsi pe site-ul:«https://www.vladimirghika.ro».
Biroul de Presă EGCO
