Poate progresul tehnologic să rămână în slujba omului într-o epocă marcată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și de amenințarea armelor nucleare?: La această întrebare au încercat să răspundă participanții la Global Nobel Laureates Assembly on Artificial Intelligence and Nuclear War, conferință internațională desfășurată în perioada 14–16 iulie 2026, la Borgo Laudato si’ din Castel Gandolfo și în Campidoglio, pe Colina Capitolină din Roma. Desfășurat în lumina recentei enciclice Magnifica humanitas a Papei Leon al XIV-lea, evenimentul a propus o reflecție asupra modului în care dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie să rămână subordonată demnității persoanei umane și binelui comun, evitând transformarea tehnologiei într-un instrument al dominației sau al distrugerii.

Reuniunea a adus împreună peste două sute de personalități din întreaga lume – laureați ai Premiului Nobel, oameni de știință, reprezentanți ai marilor companii din domeniul tehnologiei, foști șefi de stat și lideri religioși – într-un moment în care dezvoltarea inteligenței artificiale ridică întrebări fără precedent privind responsabilitatea, pacea și demnitatea persoanei umane.

În cea de-a doua zi a lucrărilor, dedicată temei „Credința și viitorul omenirii în era inteligenței artificiale și a armelor nucleare”, reprezentanții marilor religii au reafirmat că dialogul, cooperarea și responsabilitatea morală sunt indispensabile pentru construirea unui viitor pașnic.

Pornind de la metafora propusă de Papa Leon al XIV-lea în Magnifica humanitas, participanții au reflectat asupra contrastului dintre „zidurile Ierusalimului”, simbol al unei societăți construite prin colaborare și respect pentru fiecare persoană, și „Turnul Babel”, imagine a progresului care ignoră limitele morale și transformă omul într-un simplu mijloc.

Mons. Indunil J. Kodithuwakku K., secretar al Dicasterului pentru Dialog Interreligios, a evidențiat că religiile sunt chemate să lucreze împreună prin primire, dialog și cooperare, pentru a alina suferința umană și pentru a promova valorile comune care unesc omenirea.

La rândul său, rabinul David Rosen a avertizat că adevăratul pericol al „Turnului Babel” nu este dezvoltarea tehnologică în sine, ci pierderea respectului față de persoana umană. Evocând tradiția biblică, el a amintit că într-o societate dezumanizată oamenii ajung să prețuiască mai mult „cărămizile” decât viața celor care le construiesc. În opoziție, Ierusalimul rămâne imaginea unei păci care poate deveni patrimoniul întregii omeniri.

Din partea mișcării budiste Soka Gakkai, Yoshiyuki Nagaoka a reafirmat angajamentul pentru eliminarea armelor nucleare și și-a exprimat îngrijorarea față de dezvoltarea armelor autonome bazate pe inteligență artificială, capabile să selecteze și să lovească ținte fără intervenția directă a omului.

Un accent deosebit a fost pus și pe experiența Peninsulei Coreene. Ignatius Ki-young Sung, reprezentant al Institutului pentru Împărtășirea Păcii din Arhidieceza de Seul, a subliniat că descurajarea nucleară nu poate constitui o soluție definitivă, iar reconcilierea și dialogul rămân singura cale spre o pace durabilă între cele două Corei.

Printre participanți s-a numărat și profesorul Gianluigi Ballarani, specialist în Digital Marketing și Crypto Strategies la Universitatea din Pavia, care a apreciat enciclica Magnifica humanitas drept „o busolă morală” pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Într-un interviu acordat presei Vaticanului, profesorul italian a remarcat că Papa Leon al XIV-lea nu privește inteligența artificială doar ca pe o nouă tehnologie, ci ca pe o adevărată revoluție antropologică, capabilă să redefinească locul omului în societate. Tocmai de aceea, a explicat el, dezvoltarea acesteia trebuie să fie ghidată permanent de principiul demnității umane.

Profesorul Ballarani a atras atenția că inteligența artificială este deja utilizată în domeniul militar pentru analiză strategică, identificarea țintelor și sprijinirea deciziilor operative. În acest context, el a avertizat asupra riscului ca sistemele autonome să ajungă să ia decizii fără intervenție umană, insistând că responsabilitatea ultimă nu poate fi delegată niciodată unei mașini.

„Întotdeauna trebuie să existe un om înaintea ultimului buton”, a afirmat profesorul, exprimându-și speranța că întâlnirea de la Castel Gandolfo va contribui la elaborarea unor standarde internaționale care să garanteze controlul uman asupra tehnologiilor cu impact major.

Expertul a abordat și provocările generate de transumanism, precum și riscul accentuării inegalităților dintre cei care controlează cele mai performante modele de inteligență artificială și cei care rămân excluși de la beneficiile acestora. În opinia sa, dezvoltarea tehnologiilor deschise și elaborarea unor reguli comune la nivel internațional reprezintă condiții esențiale pentru ca inteligența artificială să fie pusă în slujba întregii omeniri.

Lucrările conferinței s-au încheiat în 16 iulie, în Campidoglio – ansamblul administrativ de pe Colina Capitolină care găzduiește Primăria Romei –, prin adoptarea și semnarea „Declarației de la Roma pentru o pace fără arme și dezarmantă în era inteligenței artificiale, a armelor nucleare și autonome”, un apel comun adresat comunității internaționale pentru reînnoirea cooperării globale în fața noilor riscuri tehnologice.

În mesajul său, cardinalul Baldo Reina, vicar general al Diecezei de Roma, a subliniat că documentul este semnat într-un moment istoric marcat de transformări rapide, instabilitate geopolitică și tentația de a întemeia securitatea pe frică și descurajare. Eminența Sa a amintit că progresul științific oferă oportunități extraordinare în domenii precum sănătatea, educația și protecția mediului, însă, desprins de etică și de respectul față de demnitatea umană, poate deveni un instrument al dominației și al distrugerii.

„Nicio mașină, niciun algoritm și niciun sistem autonom nu poate fi pus în centrul deciziilor de care depinde supraviețuirea umanității”, a afirmat cardinalul, subliniind că hotărârile privind viața și moartea, pacea și războiul trebuie să rămână întotdeauna sub controlul responsabil al omului.

Aceeași idee a fost reluată de părintele Andrea Ciucci, cancelar al Academiei Pontificale pentru Viață, care a observat că aceeași creativitate umană este capabilă atât să construiască, cât și să distrugă, iar inteligența artificială nu face excepție de la această realitate.

Printre participanți s-a numărat și laureatul Premiului Nobel pentru Fizică, David Gross, care a avertizat că lumea traversează o nouă cursă accelerată a înarmării nucleare, într-un context în care multe tratate de control al armamentului au dispărut. Invocând cuvintele lui Bertrand Russell, acesta a lansat un apel simplu și profund: „Amintiți-vă că sunteți oameni și uitați restul”, avertizând că însăși supraviețuirea generațiilor viitoare este în joc.

La rândul său, actrița și ambasadoarea pentru pace Sharon Stone a subliniat că, pe măsură ce capacitățile mașinilor cresc, trebuie să crească și responsabilitatea morală a celor care le proiectează și le folosesc. „Demnitatea umană nu este un algoritm”, a afirmat aceasta.

Prin Declarația de la Roma, participanții au reafirmat necesitatea unor principii etice comune care să orienteze dezvoltarea inteligenței artificiale și au cerut statelor să promoveze politici capabile să reducă riscul unui conflict nuclear și al utilizării necontrolate a tehnologiilor autonome.

Așa cum subliniază Papa Leon al XIV-lea în Magnifica humanitas, „tehnologia trebuie să rămână un instrument în mâinile omului și nu omul un instrument al tehnologiei; numai atunci când este călăuzită de demnitatea persoanei și de binele comun, ea poate deveni o adevărată expresie a creativității umane și un izvor de speranță pentru generațiile viitoare.”

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi