La 13 iunie 1833 s-a născut Ioan Micu Moldovan (numit și Moldovănuț) în satul Varfalău (azi Moldovenești, redenumit în memoria lui în perioada interbelică), la vest de Turda, dintr-o familie de țărani români. A fost un istoric, teolog, folclorist, filolog și pedagog român, canonic greco-catolic, membru titular al Academiei Române. Cel de al doilea nume, de Micu, și l-a adăugat, după moda timpului, la venirea în Blaj. A efectuat studii de istorie și de teologie, ca elev și continuator al lui Timotei Cipariu.

A fost profesor de teologie la Seminarul Greco-Catolic din Blaj, i-a fost profesor lui Iuliu Maniu. A publicat numeroase lucrări istorice.A deținut funcția de președinte al Societății Astra între anii 1894-1901 (după decesul lui George Barițiu). În vacanţa, de 9 luni, de la moartea mitropolitului Ioan Vancea, 31 iulie 1892 şi până la instalarea lui Victor Mihali de Apşa, 26 mai 1895, arhiepiscopia de Alba Iulia şi Făgăraş a fost condusă de Capitulul arhidiecezan în frunte cu vicarul general, istoricul Ioan Micu Moldovan care, în timpul interegnului, a construit clădirea Liceului de băieţi „Sfântul Vasile”.

Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni. Păstorirea sa a cuprins perioada mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național Român din Transilvania și a înființării Episcopiei de Hajdúdorog (1912).

În anul 1895 a fost ales membru activ al Academiei Române din București. A primit Medalia „Bene Merenti” (aprilie 1905). La 3/15 mai 1868, la inițiativele foștilor revoluționari pașoptiști, I Rațiu și G. Barițiu, un grup de preoți și profesori din cadrul Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului, au redactat și publicat un viguros protest cunscut sub numele de „Pronunciamentul de la Blaj” acesta fiind primul protest politic al românilor din Transilvania.

Memorialul era semnat de vicarul Ioan Micu Moldovan, Grigore Mihali, V. Rațiu, Elie Vlassa, Gavril Pop, Al. Micu. Impactul acestui protest a determinat o acțiune furibundă a autorităților maghiare împotriva semnatarilor actului și trimiterea lor în judecată. Existența unei librării este atestată la Blaj abia în anul 1877, întemeietorul ei fiind eminentul cărturar Ioan Micu Moldovan, pe atunci și prefectul tipografiei. Ioan Micu Moldovan i-a fost profesor lui Iuliu Maniu. Cea mai valoroasă bibliotecă care a fost donată Bibliotecii Centrale Arhidiecezană a fost a canonicului Ioan Micu Moldovan și, apoi, a istoricului Augustin Bunea. A decedat la 20 septembrie 1915 în Blaj fiind înmormântate în cimitirul de la Bisericuța Grecilor alături de alte personalități: mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu, prof. Ioan Rusu, cărturărul enciclopedist Timotei Cipariu, revoluționarul Axente Sever etc. Cea mai valoroasă bibliotecă care a fost donată Bibliotecii Centrale Arhidiecezană a fost a canonicului Ioan Micu Moldovan și, apoi, a istoricului Augustin Bunea.

Istoria care nu se învață la școală