( 1943, Lipova – 2021, București )

Pictorul Augustin Costinescu a plecat la Domnul. Testamentul său artistic rămâne unul de referință în istoria artei românești fiindcă Augustin Costinescu este unul dintre cei mai importanți pictori români contemporani.

A absolvit în anul 1969 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucuresti, sectia pictură, avându-i ca profesori pe Aurel Vlad, Ion Marsic, Ion Popescu-Negreni.

După absolvire a participat frenetic la saloane naționale, biennale, expoziții personale, de grup, atât în țară cât și în străinătate, fiind unul dintre artiștii prezenți și pe piața de artă, având cote semnificative. A fost distins cu Premiul pentru pictură la Expoziția Tineretului de la Ateneul Român (1975) și cu premiul pentru pictură, acordat de Organizația Națională a Pionierilor (1987).

Petrecându-și adolescența la Oradea, a rămas legat de oraș , mai ales,prin peisajele sale citadine, pline de lumină transfiguratoare. Ne-au rămas și portrete, naturi statice, nuduri, săli de bal, arlechini, dar mai ales catedrale. ”Sunt singur în acest univers în care trebuie să creez pentru Dumnezeu”. Pictura sa, Palatul Episcopal, realizată în culori vii și sălbatice, într-un colorit surprinzător de luminos, este o expresie a Palatului de ieri și de mâine, atemporal, singular, gata de a-si relua rolul de călăuză și far.

Prin expoziția Altare (decembrie 2018-ianuarie 2019), realizată, acum știm, la crepusculul creației sale, artistul a făcut o mărturisire de credință. ”Cina cea de taină”, ”Sfântul Duh”, ”Punerea în mormânt”, ”Golgota” sunt o fereastră, în forma sa modernă,  către Dumnezeu. Sunt, dincolo de bucuria de a dărui artă, starea de grație a Luminii.  Această serie de lucrări va rămâne consemnată atât în istoria artei, cât și a Bisericii noastre, deoarece artistul, puternic legat de valorile și tradiția Bisericii Greco-Catolice, a donat o mare parte din această expoziție Eparhiei de Oradea. Prin talentul și generozitatea artistului, patrimoniul nostru s-a îmbogățit cu lucrări de referință ale artei plastice românești contemporane. Expunerea lor viitoare în săli de expoziții va permite credincioșilor noștri, dar și publicului larg să aibă acces la un act artistic de înaltă calitate, iar prin tema propusă, de înălțare spirituală.

De altfel, întreaga sa operă se află sub semnul echilibrului perfect, al armoniei, al prospețimii și al spontaneității. Sunt sinteze plastice ale unor motive duse până la simbol, a unei expresii și sensibilități puse sub semnul emoției. Artistul însuși mărturisea:

”În tot ceea ce pictez încerc să dau glas, prin mijloace specifice picturii, sentimentelor care mă animă. Încercând să pictez cât mai cinstit și mai bine. Profesionalismul în pictură trebuie să conducă spre acea stare de chatarsis care-l face pe receptor să iubească viața și implicit arta. Nu urmăresc în ceea ce fac teme, subiecte, motive acreditate sau audiență. Urmăresc organizarea suprafeței bidimensionale din punct de vedere cromatic, al echilibrului, încercând să elimin reziduurile neesențiale și pe care ochiul nostru nu le percepe, și, oricum, nu le înglobează într-o structură artistică esențializată.

Mă așez să pictez cu sculele curate, cu mâinile curate, cu sufletul curat pe o suprafață de preferință albă. În felul acesta nu mă mint nici pe mine și nici pe privitor. Subiectele, motivele sunt ale spectacolului vieții, ele trăiesc în mine în urma unei experiențe intime sau copleșitoare, totul tinzând spre o transpunere cât mai profesional organizată în toată structura ei intimă. Declanșarea actului creator este urmarea unui proces afectiv având la bază emoția”.

 

Preasfinția Sa, Virgil Bercea, episcopul nostru, i-a trimis câteva cuvinte de apreciere înainte de realizarea expoziției ”Altare”.

”Prin darul pe care l-ați primit de la Dumnezeu ne transmiteți frumosul prin ceea ce iese din mâinile Domniei Voastre.  Talantul primit a dat rod, un rod frumos, prezentându-vă viziunea asupra realității vieții, care este darul lui Dumnezeu, și asupra naturii, care este creația lui Dumnezeu, prin lucrările Dumneavoastră. Aveți niște mâini binecuvântate și un suflet care filtrează prin ochii și inima artistului o realitate pe care noi, ceilați, nu o percepem direct. Să vă spun că vă felicit pentru toată munca de artist ar fi un snobism- în schimb mă închin cu deferență și cu stupoare în fața unui om care ne-a dăruit o opera de o frumusețe care frizează alte lumi. Cronicarii de artă vă vor spune cuvinte mult mai docte. Domnule Costinescu eu doar încerc să vă mulțumesc și nu reușesc parcă să o fac destul și îndeajuns pentru darul oferit.”

Maestre Costinescu, ne va fi dor de Dumneavoatră! Ne este deja. Ne rămân cuvinte de apreciere  nespuse, ne rămân gânduri senine îndreptate către artistul prin excelență solar.

Ne plecăm în rugăciune și o înălțăm către Dumnezeu, în speranța că vă va face parte cu Drepții!

Rodica Indig

Consilier cultural EGCO