A REGĂSI SPERANŢA ŞI SOLIDARITATEA
Mesaj al Președinților Conferințelor Episcopale din UE
către instituțiile UE și statele membre

Președinții Conferințelor Episcopale ale tuturor statelor membre UE adresează miercuri, 18 noiembrie 2020, un mesaj de speranță și un apel la solidaritate către instituțiile UE și statele membre în acest moment istoric dureros și incert marcat de pandemia Covid-19. Conferințele Episcopale ale UE afirmă: „Ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni în afară”.

În lumina scrisorii recent publicate a Papei Francisc despre Europa, mesajul „Recâștigarea speranței și solidarității” scris de Președinții Conferințelor Episcopale ale Uniunii Europene abordează în principal lupta împotriva Covid-19 și eforturile comune pe care toți suntem chemați să le facem pentru a asigura o recuperare corectă, justă și centrată pe persoană.

Prin acest mesaj, Biserica Catolică din Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul deplin față de construcția Europei. Împreună cu valorile sale fundamentale: „solidaritatea, libertatea, inviolabilitatea demnității umane, democrația, statul de drept, egalitatea și apărarea și promovarea drepturilor omului – declară Episcopii – [proiectul european] a adus pacea și prosperitatea continentului nostru” .

„Împreună cu alte Biserici surori și comunități ecleziale, cu membrii altor tradiții religioase și oameni de bunăvoință – continuă mesajul – Biserica Catolică din Europa se străduiește să construiască o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni în afară”.

În acest moment dificil și dureros, Biserica Catolică ne invită pe noi toți, inclusiv instituțiile UE și guvernele naționale, să acționeze în solidaritate și speranță, unitate și dialog, încredere și responsabilitate. „Credința – spun Președinții – ne cheamă să ieșim din noi înșine și să vedem în celălalt, mai ales în cei care suferă și stau la marginea străzilor noastre, un frate și o soră și, de asemenea, să fim dispuși să ne dăm viața pentru ei” .

Declarația a fost elaborată la inițiativa Comisiei Conferințelor Episcopale a Uniunii Europene (COMECE), pornind de la ședința convocată la 30 septembrie 2020, adunând pentru prima dată pe toți Președinții episcopatelor UE.

 

***

 

 Mesaj al președinților Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană
către Instituțiile europene şi țările membre

Biserica Catolică din Uniunea Europeană, reprezentată de președinții Conferințelor Episcopale din statele membre, dorește să adreseze un mesaj de speranţă şi un apel la solidaritate Instituțiilor europene şi țărilor membre în această criză care ne-a copleşit. Un mesaj în care reafirmăm angajarea noastră pentru construirea Europei, care a adus pace şi prosperitate continentului nostru şi valorilor sale fundamentale de solidaritate, libertate, inviolabilitate a demnității umane, democrație, stat de drept, egalitate şi apărare şi promovare a drepturilor umane. Părinţii fondatori ai Uniunii Europene erau convinși că Europa avea să fie forjată de crizele sale. În credinţa noastră creştină în Domnul înviat, avem speranţa că Dumnezeu poate să îndrepte spre bine tot ceea ce se întâmplă, chiar şi ceea ce nu înţelegem şi ceea ce poate să pară rău, şi această credinţă este fundamentul ultim al speranţei noastre şi al fraternității universale. Ca Biserică Catolică din Uniunea Europeană, împreună cu celelalte Biserici şi comunităţi ecleziale surori, anunţăm şi dăm mărturie despre această credinţă şi împreună cu membrii din alte tradiții religioase şi persoane de bunăvoință ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus. Credinţa ne cheamă să ieşim din noi înșine şi să vedem în celălalt, în special în cel care suferă şi stă la marginile străzilor noastre, un frate şi o soră şi să fim dispuşi chiar să ne dăm viaţa pentru ei.

Pandemia care ne-a chinuit în aceste ultime luni a zdruncinat multe din siguranțele noastre şi a revelat vulnerabilitatea noastră şi interdependența noastră. Bătrânii şi săracii din toată lumea au suferit cel mai rău. La această criză care ne-a surprins şi ne-a prins nepregătiți, țările europene au reacționat la început cu frică, închizând granițele interne şi frontierele externe, unele chiar refuzând să împărtăşească între țări furnizările medicale de care era mai mare nevoie. Mulţi dintre noi eram preocupați că însăși Uniunea Europeană, ca proiect economic, politic, social şi cultural, era în pericol. Atunci ne-am dat seama, aşa cum a spus Papa Francisc, că suntem în aceeaşi barcă şi că ne putem salva numai rămânând împreună. Cu determinare reînnoită, Uniunea Europeană a început să răspundă în mod unitar la această situaţie dramatică și a demonstrat capacitatea sa de a redescoperi spiritul părinţilor fondatori. Ne dorim ca instrumentul pentru recuperare din COVID-19 şi bilanțul întărit al Uniunii Europene pentru 2021-2027, concordate în întâlnirea Consiliului European din iulie, şi negociate actualmente între Parlamentul European şi Consiliu, să poată reflecta acest spirit.

Viitorul Uniunii Europene nu depinde numai de economie şi de finanțe, ci şi de un spirit comun şi de o nouă mentalitate. Această criză este o oportunitate spirituală de convertire. Nu trebuie pur şi simplu să dedicăm toate eforturile noastre întoarcerii la „vechea normalitate”, ci să profităm de această criză pentru a realiza o schimbare radicală în mai bine. Acest moment ne constrânge să regândim şi să restructurăm actualul model de globalizare, pentru a garanta respectarea mediului, deschiderea la viaţă, atenţia dată familiei, egalitatea socială, demnitatea muncitorilor şi drepturile generațiilor viitoare. Papa Francisc, cu enciclica Laudato si’ a furnizat o orientare pentru a da formă unei noi civilizații. În noua sa enciclică, Fratelli tutti, semnată în urmă cu puține săptămâni pe mormântul sfântului Francisc de Assisi, el cheamă întreaga omenire la fraternitatea universală şi la prietenia socială, neuitând pe cel care este marginalizat, rănit şi suferind. Principiile doctrinei sociale a Bisericii – precum demnitatea umană, solidaritatea, precum şi opțiunea preferențială faţă de cei săraci şi sustenabilitatea – pot să fie un ghid pentru a construi un model diferit de economie şi societate după pandemie.

Solidaritatea este un principiu fundamental al doctrinei sociale a Bisericii şi este în centrul procesului de integrare europeană. Mult dincolo de transferările interne de resurse pentru politicile de coeziune, solidaritatea trebuie înţeleasă sub forma de „a face împreună” şi ca „a fi deschiși la integrarea tuturor”, în special a celor care sunt marginalizați. În acest context, trebuie semnalat că vaccinul pentru COVID-19, odată disponibil, trebuie să fie accesibil pentru toţi, mai ales pentru cei mai săraci. Robert Schuman a explicat că națiunile, departe de a fi autosuficiente, ar trebui să se susțină reciproc, şi că solidaritatea este convingerea că adevăratul interes al fiecăruia este de a recunoaște şi a accepta în practică interdependența tuturor. Pentru el, o Europă unită prefigurează solidaritatea universală a întregii lumi, fără deosebire sau excludere. Pentru acest motiv, Declarația Schuman a subliniat responsabilitatea deosebită a Europei pentru dezvoltarea Africii. În linie cu aceste intenții, cerem mai multe ajutoare umanitare şi de cooperare la dezvoltare şi reorientarea cheltuielilor militare spre serviciile sanitare şi sociale.

Solidaritatea europeană ar trebui să se extindă de urgență la refugiații care trăiesc în condiții inumane în lagărele de primire şi care sunt amenințați serios de virus. Solidaritatea faţă de refugiaţi nu înseamnă numai finanţări, ci şi deschiderea granițelor Uniunii Europene în manieră proporţională, din partea fiecărui stat membru. Pactul European privind imigrația şi azilul, prezentat de Comisia Europeană, poate să fie considerat ca un pas de evaluat cu atenţie, pentru a stabili o politică europeană comună şi dreaptă în materie de migrație şi azil. Biserica s-a pronunțat deja cu privire la primire, distingând între diferite tipuri de migrație (fie ea regulamentară sau neregulamentară), între cei care fug de războaie şi persecuții şi cei care emigrează din motive economice sau ambientale, şi despre necesitatea de a ține cont de problemele legate de siguranță. Însă considerăm că există unele principii, valori şi obligații legale internaționale care trebuie respectate mereu, independent de condițiile persoanelor implicate. Aceste principii de acțiune şi valori sunt la baza identităţii Europei şi au originea lor în rădăcinile sale creştine. În afară de aceasta, recomandăm ca să fie facilitate parcursuri sigure şi legale pentru migranţi şi coridoare umanitare pentru refugiaţi, care să le permită să ajungă în Europa în siguranță şi să fie primiți, protejați, susținuți şi integraţi. În acest sens, este oportun să se colaboreze cu instituții ale Bisericii şi asociații private care acţionează deja în acest domeniu. Europa nu poate şi nu trebuie să întoarcă spatele celor care provin din zone de război sau din locuri în care îndură discriminare sau nu pot trăi o viaţă demnă.

Un element crucial pentru Biserică, în multe state membre, în timpul pandemiei, este cel al respectului faţă de libertatea de religie a credincioșilor, îndeosebi libertatea de a se reuni pentru a exercita propria libertate de cult, respectând pe deplin exigențele sanitare. Acest lucru este şi mai evident dacă se ia în considerare că operele caritative se nasc şi sunt înrădăcinate şi într-o credinţă trăită. Declarăm bunăvoinţa noastră de a menține dialogul dintre autoritățile statale şi cele ecleziastice, pentru a găsi cel mai bun mod de a concilia respectarea măsurilor necesare şi libertatea de religie şi de cult.

S-a spus frecvent că lumea va fi diferită după această criză. Totuşi, depinde de noi dacă lumea va fi mai bună sau mai rea, dacă vom ieşi din această criză întăriți în solidaritate sau nu. În timpul acestor luni de pandemie, am fost martori ai atâtor semne care ne îndeamnă la speranţă, de la munca personalului sanitar, la cea a acelora care se ocupă de îngrijirea bătrânilor, la gesturile de compasiune şi creativitate realizate de parohii şi de comunitățile ecleziale. Mulţi, în aceste luni dificile, au trebuit să facă sacrificii considerabile, renunțând la a-i întâlni pe cei dragi ai lor şi la a le fi alături în momentele de singurătate şi suferinţă şi uneori şi de moarte. În mesajul său Urbi et Orbi din Duminica Paștelui, Papa Francisc s-a adresat îndeosebi Europei, amintind că „după Al Doilea Război Mondial continentul a reuşit să învie şi să depășească rivalităţile din trecut grație unui proiect concret de solidaritate”. Pentru Papa, este urgent mai mult ca oricând ca „aceste rivalități să nu ia amploare din nou, ci toţi să se recunoască parte dintr-o unică familie şi să se susțină reciproc. Astăzi, Uniunea Europeană are în faţa sa o provocare epocală, de care va depinde nu numai viitorul său, ci şi cel al lumii întregi”.

Îi asigurăm pe toţi cei care conduc și muncesc în instituţiile europene şi statele membre, că Biserica este alături de voi în angajarea noastră comună pentru a construi un viitor mai bun pentru continentul nostru şi pentru lume. Toate inițiativele care promovează valorile autentice ale Europei vor fi susținute de noi. Ne dorim ca să putem ieşi din această criză mai puternici, mai înțelepți, mai uniţi, mai solidari, mai atenți faţă de casa noastră comună, pentru a fi un continent care stimulează lumea spre o mai mare fraternitate, dreptate, pace şi egalitate. Oferim rugăciunile noastre pentru voi toţi și vă dăm din inimă binecuvântarea noastră. Fie ca Domnul să ne însoțească în pelerinajul nostru spre o lume mai bună!

Eminența Sa Cardinal Gualtiero Bassetti, Arhiepiscop de Perugia-Citta della Pieve, Italia

E.S. Mons. Georg Batzing, Episcop de Limburg, Germania

Eminența Sa Cardinal Jozef De Kesel, Arhiepiscop de Malines-Bruxelles, Belgia

E.S. Mons. Eric Marie de Moulins d’Amieu de Beaufort, Arhiepiscop de Reims, Franţa

E.S. Mons. Stanisław Gądecki, Arhiepiscop de Poznań, Polonia

E.S. Mons. Jan Graubner, Arhiepiscop de Olomouc, Republica Cehă

E.S. Mons. Gintaras Linas Grušas, Arhiepiscop de Vilnius, Lituania

Eminența Sa cardinal Jean-Claude Hollerich, S.J., Arhiepiscop de Luxemburg, preşedinte COMECE

E.S. Mons. Philippe Jourdan, Administrator Apostolic, Estonia

E.S. Mons. Czeslaw Kozon, Episcop de Copenhaga, Danemarca, Conferința Episcopală Nordică

E.S. Mons. Dr. Franz Lackner, O.F.M., Arhiepiscop de Salzburg, Austria

E.S. Mons. Eamon Martin, Arhiepiscop de Armagh, Irlanda

Eminența Sa cardinal Juan Jose Omella Omella, Arhiepiscop de Barcelona, Spania

E.S. Mons. Jose Ornelas Carvalho, S.C.I., Episcop de Setubal, Portugalia

E.S. Mons. Aurel Percă, Arhiepiscop de Bucureşti, România

E.S. Mons. Christo Proykov, Episcop Eparhial al Eparhiei „Sfântul Ioan al XXIII-lea” din Sofia, Bulgaria

E.S. Mons. Želimir Puljić, Arhiepiscop de Zadar (Zara), Croaţia

E.S. Mons. Sevastianos Rossolatos, Arhiepiscop de Atena, Grecia

E.S. Mons. Charles Jude Scicluna, Arhiepiscop de Malta

E.S. Mons. Youssef Antoine Soueif, Arhiepiscop de Tripoli din Liban (Maronit), Cipru

E.S. Mons. Viktors Stulpins, Episcop de Liepāja, Letonia

E.S. Mons. Johannes H. J. van den Hende, Episcop de Rotterdam, Olanda

E.S. Mons. Andras Veres, Episcop de Győr (Raab), Ungaria

E.S. Mons. Stanislav Zore, O.F.M., Arhiepiscop de Ljubljana, Slovenia

E.S. Mons. Stanislav Zvolensky, Arhiepiscop de Bratislava, Slovacia