Ca în fiecare an, pe data de 9 martie se sărbătorește Ziua foștilor deținuți politic, zi în care în calendarul creștin-ortodox și în cel greco-catolic are loc Pomenirea Sfinților Mucenici. Asociația Foștilor Deținuți Politici din România Filiala Bihor și Asociația Cei 40 de Mucenici Oradea au organizat, la Biserica „Sf. Treime” din Parcul Traian, un parastas pentru pomenirea sufletelor celor care au murit și suferit în închisorile Gulagului românesc. Slujba de pomenire a fost oficiată de PS Sofronie Drincec, Episcopul ortodox al Oradiei, asistat de părintele protopop Simion Goga și de părintele paroh Emilian Susan. La eveniment au fost prezenți părintele Anton Cioba, rectorul Seminarului Teologic Greco-Catolic Oradea, însoțit de seminariștii, subprefectul Județului Bihor, Horia Carțiș, fostul europarlamentar Emilian Pavel, foști deținuți politic, dar și membri ai familiilor acestora.

Prin Legea nr. 247/2011 s-a statuat că pe 9 martie, să se organizeze o serie de manifestări comemorative în cinstea martirilor care au suferit în închisorile comuniste. Amploarea represiunii comuniste nu cunoaște însă cifre reale. Conform evidențelor Securității, în perioada 1948–1964 cel puțin 91.333 de persoane au fost arestate, dintre care 73.636 au fost condamnate. Harta unităţilor din sistemul concentraţionar  comunist cuprinde 240 unităţi de detenţie, între care 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, depozit şi surghiun, 72 de lagăre de muncă forţată, 63 de centre de deportare şi domicilii obligatorii, 10 azile psihiatrice cu caracter politic. Pe aceeaşi hartă mai figurau 93 de locuri de asasinate, gropi comune, lupte cu Securitatea soldate cu morţi. Adăugându-se la această geografie sumbră mai mult de 100 de sedii regionale, raionale/judeţene, unde se desfăşurau anchetele Securităţii, rezultă un total de aproape 450 locuri de detenţie sau reprimare.

Penitenciarul din Oradea a fost, între anii 1945-1977, unul dintre unitățile de încarcerare cu un regim sever, unii dintre deținuți   considerând că la Aiud „tot era de o mie de ori mai bine decât la penitenciarul Oradea”. Printre cei care au trecut pragul închisorii de pe Criș se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soția seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirțea, episcopul romano-catolic de București Joseph Schubert, Gheorghe Rizea, soțul Elisabetei Rizea, Lucreția Jurj, din grupul Teodor Șușman, femeile din lotul Arnăuțoiu, Remus Radina, Ion Ioanid, părintele Nicolae Bordașiu și mii de alți martiri.

„Județul Bihor ocupă un loc „fruntaș”, cu ghilimele de rigoare, în ce privește obolul de suferințe. Potrivit fișelor matricole penale, județul nostru se află pe locul 10 prin numărul de deținuți politic. Condamnările au fost exemplare, părintele Liviu Brânzaș și fratele său, Virgil au fost condamnați la 25 de ani temniță grea. În același lot, Adrian Mărăscu a primit alți 25 de ani de închisoare. Fii celor care au făcut Unirea de la Alba Iulia au ajuns să fie condamnați la ani grei de închisoare, părintele Nicolae Bordașiu și părintele Ioan Iovan au stat închiși nouă ani. Mai mult, părintele Augustin Maghiar, delegat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a murit la Sighet, fiind primul martie al Eparhiei greco-catolice de Oradea. Nu putem uita suferința femeilor din închisorile comuniste, care au fost închise fără nicio vină, cum este Arlette Coposu, arestată doar pentru că era soția seniorului”, le-a amintit celor prezenți la eveniment dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Orașului Oradea, realizatoarea Memorialului Rezistență și Represiune în Bihor.

Sursa: https://oradeaindirect.ro